Previous Story
Cum poate BNR asigura stabilitatea preturilor politizate? Astazi cazul gazelor
Posted On 1 martie 2016
Comment: 0
In februarie 2014, pretul gazelor naturale era cu doua treimi mai mare pe piata internationala decat acum. Iar in urma cu 12 luni se plasa cu 40% mai sus.
Timp in care, pe piata romaneasca, pretul gazelor a parcurs un trend diferit. In urma cu doi ani, gazele s-au scumpit, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), cu 2,61%, iar in 2015 cu 7,46%.
Desigur, cunoastem situatia din Romania. Avem doua categorii de consumatori, industriali si casnici. La nivelul primei grupe, care asigura grosul consumului, pretul la care se achizitioneaza gazele e in totalitate liberalizat. La cea de a doua, la care, generic, e reglementat, deci subventionat, sub nivelul pietei, exista un calendar, cu etape, negociat cu UE si organismele financiare internationale, la sfarsitul caruia se va putea vorbi de un pret liber.
Dar ceea ce numim in momentul de fata pret reglementat pentru populatie, adica mai redus decat “temperatura” pietei, e mai mult teoretic. Cu cat sa fie el subventionat daca cel de pe plan international se mai plaseaza la o treime din cel din urma cu doi ani? Oare e subventionat cu totul, romanii consuma fara sa plateasca? Putin probabil, si mai si e vorba ca pretul sa se majoreze cu inca 10% in acest an, desi pe plan mondial el se prabuseste.
Sa lasam insa consumul casnic, caci nu el da trendul, ci acela industrial. In doi ani, gazele in Romania s-a scumpit cu peste 10%, dar pe piata internationala s-au ieftinit cu doua treimi. Si benzina si gazele sunt purtatoare de accize, dar macar pretul carburantilor a mai scazut ceva-ceva, cel al gazelor – cu un continut mai redus de taxe – deloc. Se creeaza impresia ca pretul gazelor tot creste, fiindca s-a micsorat TVA si trebuie “compensata” cu ceva, nu cumva sa se majoreze consumul.
Desi reactia naturala a oamenilor e ca mai intai sa-si reduca supraindatorarea si apoi sa inceapa sa-si majoreze cererea. Astfel releva sondajele, ca romanilor nu le plac datoriile.
Se vede insa ca daca atunci cand scazi unele taxe mari, dar le maresti, in compensatie, pe unele mai mici, precum cele pe proprietate si tarifele la utilitati, care peste tot in lume scad, asta reprezinta “garantia” ca romanii nu vor scapa de datorii, iar bancile se vor confrunta, mai departe, cu fenomenul creditelor neperformante.
In fine, in situatia de mai sus, daca s-ar aplica principiile enuntate de presedintele Romaniei, referitoare la o mai mare transparenta la nivelul societatii, ar trebui sa existe o explicatie care sa elucideze enigma pretului gazelor in Romania. Pentru ca, reiterez, acesta creste continuu, desi pe piata internationala se reduce abrupt.
