Spune-mi cata energie consumi ca sa-ti arat cat de (ne)dezvoltat esti

Romania consuma de 3,5 ori mai multa energie decat Germania pentru a genera aceeasi cantitate de PIB.

Uniunea Europeana isi propune sa devina Statele Unite ale Europei, fiind necesara armonizarea sistemului fiscal si coordonarea politicilor macroeconomice. Problema este insa ca exact energia arata cat de departe sunt noii membri UE de “modelul” SUA. Pentru ca, in timp ce noile tari intrate in Uniune, de la Slovenia la Bulgaria, consuma 0,4 tone echivalent petrol (tep) pentru a obtine 1.000 de euro de PIB, Statelor Unite ale Americii le sunt necesare doar 0,18

In Romania e si mai rau pentru ca-i este necesar un consum de 0,588 tep pentru 1.000 de euro de PIB, economii mai energofage avand doar Bulgaria (0,853 tep) si Estonia (0,678 tep). Cu alte cuvinte, daca ultimii zece membri UE au un consum energetic dublu comparativ cu SUA – modelul de urmat pentru edificarea Statelor Unite ale Europei – Romania este cu 50% mai energofaga decat acesti noi membri.

E drept ca sunt state precum Slovacia (0,509 tep) ori Cehia (0,531 tep) care nu sunt departe de Romania. insa conteaza foarte mult si structura economiei. Industria realizeaza in Cehia o treime din PIB, producand cu 50% mai mult otel decat noi, materie prima necesara fabricarii unui milion de automobile pe an.

Povara fiscala doboara business-ul

Consumul de energie necesitat de producerea a 1.000 de euro de PIB e de 7 ori mai mare in Romania decat in Elvetia si de 3-4 ori peste cel din Olanda si Germania. Acest fapt explica de ce }ara Cantoanelor e lider in topul competitivitatii, Olanda si Germania se plaseaza pe locurile 5-6, iar noi pe pozitia 78.

Romania a pierdut 11 locuri in topul competitivitatii in ultimii doi ani. Iar daca economia bulgareasca era considerata cel mai putin competitiva la nivelul membrilor estici ai UE, acum vecinii de la sud la Dunare au inmanat lanterna rosie romanilor.

Potrivit World Economic Forum (WEF), Bulgaria a reusit sa-si imbunatateasca scorul de la 4,13 puncte la 4,16 si 4,27, noi ni l-am redus de la 4,16 la 4,08 si 4,07 puncte. Principalul element care a facut diferenta a fost – dupa toate probabilitatile – taxarea, in conditiile in care Bulgaria a intrat in criza cu o fiscalitate relaxata, iar Romania a majorat TVA cu 5 procente. Mentionam ca Bulgaria taxeaza veniturile cu o cota unica de 10%, nu de 16% ca la noi, aplica o taxa pe valoarea adaugata de 20%, nu de 24%, percepe contributii sociale situate in jurul nivelului de 30%, nu de 44%, si impoziteaza dividendele cu 5%, nu cu 16%.

Bulgaria se plaseaza si inaintea Slovaciei in topul WEF (4,14 puncte), dar dupa Ungaria (4,30), Slovenia (4,34), Letonia (4,35), Lituania (4,41), Polonia (4,46), Cehia (4,51), Estonia (4,64).

Conform WEF, Romania face parte din grupa tarilor cu economii bazate pe eficienta (efficiency driven), ceea ce inseamna ca este o tara in curs de dezvoltare, in timp ce tarile dezvoltate sunt considerate economii bazate pe inovatie (innovation driven). Punctele slabe ale economiei romanesti, care franeaza dezvoltarea, sunt identificate de WEF la nivelul eficientei si dezvoltarii pietelor de bunuri si financiare, al inovatiei, al gradului de sofisticarea a afacerilor, dar mai ales la nivelul institutiilor statului, al infrastructurii si mediului economic. Punctele tari se evidentiaza la nivelul invatamantului primar si superior, aportului tehnologic si marimii pietei. Ceea ce arata ca Romania ar avea “ingredientele” cu care sa obtina performanta, insa managementul, in special amestecul statului in economie, constituie o frana mai puternica in dezvoltare decat baza materiala.

Cele mai importante obstacole in calea mediului de afaceri din Romania au fost identificate – la editia 2012-2013 a WEF – ca fiind  coruptia, povara fiscala, birocratia, accesul la finantare, reglementarile fiscale, infrastructura, inflatia.

La editia anterioara, principalele bariere pentru business erau reprezentate de povara fiscala, birocratie, instabilitatea politica, accesul la finantare, coruptia, infrastructura si reglementarile fiscale. Plasarea repetata a taxarii ca una dintre principalele piedici in calea desfasurarii afacerilor nu poate avea legatura decat cu cresterea TVA.

Competitivitate la emigratie

Si totusi, Romania nu mai consuma 1,13 tone de echivalent petrol pentru 1.000 de euro de PIB ca in 1996, nici 0,9 ca in 2000, ci mai putin de 0,6. Asta inseamna ca s-au produs schimbari importante si la noi.

In 1989 conducerea postcomunista a tarii a mostenit o economie decapitalizata, care avea nevoie de investitii straine masive pentru a putea pastra intreaga forta de munca angajata la acel moment si a nu mai fi energofaga. Dar, in loc sa favorizeze mediul de afaceri pentru a atrage cat mai multi investitori care sa creeze locuri de munca, conducatorii au preferat sa trimita forta de munca dupa intreprinzatori, la ei acasa, sau sa o scoata anticipat la pensie pentru a o feri de somaj.

Investitiile au venit pana la urma – in perioada aderarii la UE -, insa pensionarile si migratia scumpisera deja forta de munca. Iar investitiile realizate nu doar ca nu au capacitat-o, ci au micsorat-o mai mult, in asa fel incat daca ar reveni acum „capsunarii” in tara rata somajului ar fi mai mare decat atunci cand au plecat.

si inca un lucru extrem de important: investitiile au fost canalizate foarte prost. Fluxurile, in loc sa mearga in industrie si sa genereze exporturi ori sa substituie importurile cu marfuri autohtone, s-au orientat, speculativ – dupa cum le-a indicat ratingul – catre constructia de blocuri, mall-uri si hipermarketuri care au lasat in aer cresterea economica atunci cand criza a intrerupt valul de investitii.

Cantitativ, investitiile straine au crescut, dar calitativ am am ajuns in topul competitivitatii in locul de unde am plecat. Mai grav e ca la fiecare dintre vecinii nostri se poate identifica un domeniu in care exceleaza, dar noi nici ceea ce faceam inainte de 1990 nu mai stim. De asta jumatate din investitiile-record din Romania au fost, de fapt, imprumuturi de la companiile-mama catre subsidiare. Atat a permis mediul economic distorsionat de risipa, favoritism si lipsa de transparenta a actului de guvernare.