Partea intunecata a energiei solare

“Energia solara nu este poluanta, singurul loc in care panourile solare pot crea poluare este pe bancul de productie al lor, in fabrica”. Inca mai credeti in acest slogan vandut cu succes de unul dintre cei mai mari producatori de peste ocean de panouri solare?

Nu ne vom lega de costurile de instalare sau de achizitionare, pentru ca nu acestea reprezinta riscul real. Evident ca panourile solare isi vor amortiza investitia in timp, daca sunt folosite cu cap. Problema o reprezinta insa spatiile pe care sunt montate, acestea fiind compromise irevocabil.

Ca sa fim mai exacti, terenurile necesare investitiei in producerea de energie solara sunt imense. Pentru a desfasura o astfel de afacere ai nevoie de sute sau mii de hectare de teren, in special in zone de campie. Care, la noi, in Romania, se preteaza mai curand pentru domeniul agricol.

Este nevoie de putere pentru a crea putere, spune un dicton celebru. Ei bine, aceasta formula este valabila si in cazul energiei solare.

Tehnologia bazata pe exploatarea nisipului de cuart cu acetat de vinil, folosita in fabricarea celulelor fotovoltaice ce intra in incidenta cu celulele solare de energie, necesita un proces de fabricatie ce duce la poluarea aerului si la crearea unui efect de sera care provoaca schimbari climatice si afecteaza ulterior solul din jurul panourilor solare pe mai multi zeci de ani.

Practic, terenul nu va mai putea fi folosit niciodata in urmatorii 40 – 50 de ani in agricultura sau pentru cresterea animalelor.

Vasilis Fthenakis, inginer de mediu si cercetator senior la Brookhaven National Laboratory din Upton, New York, a analizat efectele produse de cele mai comune celule fotovoltaice: silicat multicristalin si monocristalin. Desi a deovedit ca procesul de captare a energiei solare este mai putin poluant decat al unei centrale electrice pe carbune (de la 90% la 300% mai mic), totusi, panourile (inclusiv prin tehnologia de fabricatie) sunt si ele poluanten si prezinta riscuri pentru zonele unde sunt instalate.

Aceste tipuri de celule solare rascumpara energia utilizata in fabricarea lor in unu, pana la trei ani, conform cu o analiza anterioara a aceleasi echipe. Cea mai mare consumatoare de energie – celulele monocristaline de siliciu, cu cea mai mare eficienta de conversie de energie, respectiv 14 procente – emite 55 de grame de poluare la nivel global per kilowatt/ora. Cchiar daca este o cantitate mica fata de aproape 1 kg de gaze cu efect de sera emise de catre o centrala electrica pe baza de carbune pe kilowatt/ora, aceasta exista.

Aflati in pragul investitiilor majore in crearea de parcuri solare, in Romania, suntem indreptatiti in a ne intreba: a calculat cineva cat pierdem din sacrificarea acelor loturi de pamant, in conditiile in care avem posibilitati de a produce energie din diferite alte surse?

Va propunem o analiza asupra solutiilor gasite de tarile mult mai dezvoltate pentru aceasta dilema. Americanii, spre exemplu, au decis montarea panourilor solare pe zonele de pamant afectare de Frontier Fertilizer Superfund din Davis, California, un gigant producator de ingrasamant si alte solutii chimice, ce a reusit in anii de activitate sa polueze panza freatica pana la 150 de ani de aici inainte.

Agentia de Protectie a Mediului americana spera ca prin montarea panourilor pe loturile de pamant stapanite de producatorul de ingrasamant sa reduca procesul de recuperare a zonei afectate cu pana la 30 de ani.

In Marea Britanie, englezii au inceput un program similar cu cel american, inca din 1980. Programul, foarte scump (160 de milioane de dolari), are in vedere decontaminarea zonelor pe care au functionat centrale nucleare. Solutia pentru a putea utiliza aceste pamanturi intr-un mod profitabil fara a le mai afecta la fel de mult a fost aceea de a monta pe acestea panouri solare. Respectivul program a fost imprumutat, asa cum spuneam, dintr-un program american mai vechi care a dat rezultate la momentul respectiv.

Dupa cum vedem, toate terenurile dedicate montarii de panouri solare din tarile dezvoltate au fost alese dintre cele deja compromise, alegandu-se din doua rele, raul cel mai mic. In cazul Romaniei, ni se sugereaza ca energia solara este viitorul, iar solutiile modulare pot fi implementate in orice situatie creand astfel avantaje economice tuturor celor dispusi sa investeasca. Care este insa pretul?

Anii de criza economica si de indoctrinare asupra iminentului sfarsit al Pamantului, asa cum il stim din cauze de mediu, impreuna cu deja impamantenita inclazire globala, au indus contiintei umane un singur lucru: toate solutiile gasite pentru existenta si confortul nostru trebuie sa fie naturale si cat mai … eco. Astfel, am inceput sa ne inrosim pana la lacrimi de emotie atunci cand murmuram fara sa ne dam seama expresii precum energie verde, poluare zero, protectia mediului etc.

Suntem de acord ca noile solutii sunt mult mai ecologice, insa ca in orice business, exista si un adevar ascuns sau neluat in seama de acei activisti ai salvarii Pamantului. Spunem Pamant, pentru ca tocmai el este afectat in cel mai direct mod in privinta energiei solare, de exemplu.