Grecia și România pe primul loc în ceea ce privește capacitățile instalate de energie regenerabilă

Conform unui raport SeeNext, țara noastră și Grecia au înregistrat cele mai mari avansuri în instalarea de noi capacități în energie regenerabilă, de 11,2 GW, respectiv 14 GW, în 2023.

Energia solară a fost marele câștigător. Capacitatea solară a crescut cu peste 80% în Bulgaria și peste 1 GW a fost instalat în România, o creștere de 300% față de 2022. Au existat progrese similare și în alte părți din Europa de Sud-Est, arată raportul.

• Capacitate instalată de energie regenerabilă în 2022: 11,187 GW
• Principala sursă regenerabilă în 2022 în funcție de capacitatea nou instalată: solară
• Ponderea surselor regenerabile în consumul final brut de energie în 2022: 24,1%.
• Ponderea vizată a surselor regenerabile în consumul final brut de energie în 2030: 34%.
• Investiții în dezvoltarea rețelei până în 2030: 1,4 miliarde de euro, investiții planificate de ANRE, autoritatea română de reglementare în domeniul energiei
• Lungimea actuală a rețelei electrice: 8.904 km linii aeriene existente
• Capacitatea de stocare a energiei în 2020: 1,121 GW operaționali și proiecte (estimare CE)
• Ținta capacității de stocare a energiei până în 2030: 5 GW care urmează să fie instalată (Banca Mondială)
• Investiții în stocarea energiei până în 2030: Neanunțat

Conform raportului, capacitatea totală de energie electrică instalată în România era de 18.275 GW la sfârșitul lunii ianuarie 2024, potrivit datelor publicate de autoritatea de reglementare în domeniul energiei din țară, ANRE. Sursele de energie regenerabilă reprezentau o pondere semnificativă de 62,5% în acest mix, datorită Hidroelectrica, principalul producător de energie hidroelectrică din țară, care se mândrește cu o putere instalată de peste 6,4 GW, între cele 187 de hidrocentrale, stațiile de pompare și instalația eoliană. Astfel, energia hidroelectrică a fost pe primul loc în topul tuturor surselor de energie, reprezentând 6,6 GW sau 36,3% din capacitatea instalată totală a României. Energia eoliană s-a clasat pe locul al doilea, cu peste 3 GW sau o pondere de 16,6% în mixul energetic total, în timp ce alte surse regenerabile nu au urcat pe podiumul surselor de energie, cărbunele și hidrocarburile tranșând o cotă cumulată de 29,8% cu peste 5,4 GW.

Energia solară a fost a treia sursă regenerabilă ca mărime și a cincea la nivel global, reprezentând capacități instalate de peste 1,6 GW sau 8,8% din totalul cumulat. Biomasa, biogazul, energia geotermală, căldura reziduală și instalațiile de producere a energiei din deșeuri au totalizat 136,6 MW, adică doar 0,75% din capacitatea totală de producție a țării. Energia nucleară a totalizat peste 1,4 GW, adică 7,7% din total.

Raportul subliniază că obstacolele birocratice și achizițiile speculative de terenuri de către investitori neexperimentați ar putea, de asemenea, îngreuna transformarea energetică a României. Dezvoltatorii de proiecte care promit să livreze 50 GW au depus autorizații tehnice de conectare la Transelectrica, care are obligația de a le evalua pe fiecare dintre ele. Raționalizarea fluxului de investiții pentru a prioritiza actorii angajați este esențială, ministrul energiei sugerând anterior introducerea unei taxe suplimentare care să asigure implementarea proiectelor. În februarie 2024, autoritatea de reglementare în domeniul energiei din România, ANRE, a propus o metodologie pentru acordarea de noi permise de conectare la rețea, care a inclus un amendament care prevedea o garanție în valoare de 5% din taxa de conectare. În cazul în care solicitantul permisului de conectare nu reușește să își implementeze investiția, acesta poate pierde garanția. În plus, operatorul de rețea poate direcționa veniturile rezultate doar către investiții destinate consolidării rețelei electrice.

Iar în ce privește peisajul de stocare a energiei din România, acesta se află la început, capacitățile instalate fiind în prezent de ordinul a două cifre de megawați. Lipsa anterioară a unei legislații care să contureze parametrii tehnici a fost, de asemenea, responsabilă de împiedicarea apetitului investitorilor pentru dezvoltarea instalațiilor de stocare a energiei, guvernul publicând primul set de reglementări tehnice din România privind implementarea stocării la începutul anului 2023.

În ciuda stadiului său incipient, se preconizează că sectorul de stocare a energiei din România va atinge o capacitate instalată totală de cel puțin 240 MW (sau 480 MWh) până la sfârșitul anului 2025, așa cum se subliniază în Planul național de redresare și reziliență (PNRR).