A disparut si mult laudatul mix energetic al Romaniei, in schimb explodeaza tranzactiile cu certificate de emisii

30 de ani ne-am laudat cu un mix energetic in productia de energie, cum putine tari din Europa il mai aveau. Chiar si dupa spargerea sistemului de generare in functie de tipul de combustibil utilizat, Dispecerul Energetic National a avut grija sa oranduiasca in asa fel intrarea producatorilor in sistem incat toata lumea sa fie multumita. Am scris ani la rand despre clasificarea unor grupuri energetice in rezerva de sistem, facuta de DEN, in ciuda faptului ca o parte dintre acestea nu mai erau in stare sa produca nimic. S-a considerat a fi un ajutor astfel incat mixul nostru sa poata rezista vremurilor. Chiar si dupa aparitia eolienelor si a parcurilor fotovoltaice, mixul a continuat sa functioneze, aparent chiar mai bine. Cu totii stiam insa ca realitatea este alta.

Problema mixului energetic romanesc a inceput sa devina acuta din momentul in care Comisia Europeana a decis ca sursele poluante de generare de energie electrica sa fie taxate la sange. S-a considerat ca numai asa tarile europene vor purcede la schimbari majore in sistemele electroenergetice si ca renuntarea treptata la combustibilii fosili va fi un proces lin, care nu va afecta in mare masura stabilitatea sistemelor energetice. In aceasta ecuatie de tranzitie au aparut insa certificatele de emisii de CO 2, certificate care au capatat valoare financiara. A aparut astfel si o piata a certificatelor de emisii si implicit cumparatori si vanzatori, sau speculanti. Din acest moment, certificatele de emisii de CO2, devenite instrumente financiare, s-au desprins total de sectorul de generare de energie din surse conventionale si s-au transformat intr-o povara pentru producatorii din tarile care nu au reusit sa tina pasul cu noile tehnologii, in speta regenerabilele.

Decidentii din Romania au privit pasiv la aceasta evolutie a pietei certificatelor, convinsi ca mixul nostru energetic face fata oricaror provocari. Iata ca ne-am inselat si de data asta. In realitate platim pentru ca nu am fost in stare sa avem o viziune si sa intelegem spre ce se indreapta noua politica energetica a Uniunii Europene.

Scriam in urma cu trei ani ca “Schimbarile climatice la nivel mondial si incercarea de a limita efectele incalzirii globale dau nastere unor noi potentiale afaceri, din momentul in care Uniunea Europeana a introdus in legislatie ca certificatele de CO2 pot fi considerate active financiare. Acest lucru a devenit vizibil inca de la inceputul acestui an, cand pretul certificatelor de carbon a facut un salt nebanuit, de la circa 5 euro/certificat la aproape 20 euro/certificat. Intreaga industrie energetica care utilizeaza carbunele si gazele naturale pentru productia de energie electrica a avut un soc in urma acestei evolutii a pretului certificatelor, pierderile producatorilor devenind din ce in ce mai mari. “

Pretul certificatelor de CO2 a trecut deja de nivelul de 50 de euro/certificat si absolut toata lumea stie ca trendul va fi unul de crestere in anii ce vin. Cum sa mai produci in aceste conditii energie electrica din carbune si chiar din gaze? Evident, cu costuri foarte ridicate si care vor fi suportate de catre consumatorii finali. Sau, o alta varianta, nu mai produci energie din susre conventionale.

Ieri, pe tot parcursul zilei, productia de energie electrica din surse hidro a depasit 50% din total. Carbunele este de cateva zile la un nivel de sub 1000 de MW, hidrocarburile la circa 500 de MW, iar regenerabilele (eolian si solar) la vreo 200 de MW. Unde este mixul acela faimos cu care ne-am laudat in ultimii 30 de ani? Este din ce in ce mai evident ca hidrocarburile si carbunele sunt mai castigate daca nu produc, decat daca produc. Si atunci care mai este justificarea lor economica?

Complexul Energetic Oltenia si Complexul Energetic Hunedoara au fost primele victime ale pietei internationale de certificate de carbon. In conditiile actuale ale pietei de energie disparitia celor doua entitati este inevitabila. De fapt, CE Hunedoara este deja in moarte clinica. Investitiile in aceste active financiare (certificatele de CO2) au ajuns a fie de cateva sute de milioane de euro pe an, in functie de cantitatea de energie electrica produsa, bani pe care producatorii nu-I pot recupera in nici un caz din vanzarea energiei electrice. Urmeaza pe lista deconturilor producatorii de energie pe gaze, chiar daca impactul certificatelor in cazul lor este ceva mai redus.

Sa ne intoarcem la ce spuneam in urma cu trei ani: “specialistii anticipeaza ca pana la sfarsitul anului 2019 pretul certificatelor de carbon ar putea atinge nivelul de 30 de euro/certificat, pret care ar duce la faliment toti producatorii de energie electrica care utilizeaza carbunele ca materie prima. In schimb, politica UE lasa o marja inexplicabil de mare comerciantilor de certificate, care vor putea tranzactiona aceste active financiare liber.” Previziunea a fost optimista, pretul certificatelor atingand nivelul de 50 de euro/certificat. In schimb, ramane valabila anticipatie cu falimentul si mai ales cea cu “tranzactionarea libera” a acestor instrumente financiare. Nu vi se pare ca unii fac bani grei din tranzactiile cu certificate de CO2, in timp ce altii sucomba?

Prezentam mai jos cateva concluzii ale Carbonexpert.ro privind efectele incalzirii globale, realizate tot in urma cu trei ani.

„Lumea trebuie sa-si reduca emisiile de dioxid de carbon cu 45% pana in 2030 si sa atinga pana in 2050 obiectivul de zero emisii CO2 pentru a avea sansa de a limita incalzirea globala la 1,5 °C”, conform ultimului raport publicat la inceputul lunii octombrie de Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice.

Raportul evidentiaza o serie de efecte asupra schimbarilor climatice care ar putea fi evitate prin limitarea incalzirii globale la 1,5 °C fata de 2 °C sau mai mult. De exemplu, pana in 2100, cresterea nivelului marii ar fi cu 10 cm mai mica cu incalzirea globala de 1,5 °C fata de 2 °C. Probabilitatea ca gheata Oceanului Arctic sa se topeasca in lunile de vara ar fi o data pe secol, ca urmare a unei ​​incalziri globale de 1,5 °C, comparativ cu cel putin o data la zece ani, in cazul de 2 °C. Recifele de corali ar scadea cu 70-90% la 1,5 ° C, in timp ce aproape toate (> 99%) ar fi pierdute la 2 °C in plus fata de 2010.

„Uniunea Europeana va face, cu siguranta, eforturi sa se adapteze noilor conditii alarmante, evidentiate de IPCC, intrucat isi face temele ca un elev sarguincios. Intrebarea esentiala este ce vor face China si SUA? Pentru ca doar efortul conjugat al tuturor statelor poate sa salveze speciile de animale si plante, aflate in pericol de disparitie si sa limiteze celelalte efecte ale climei cauzate de incalzirea globala”, spune dr. Casiana Fometescu, expert international in schimbari climatice si consultant in emisii de gaze cu efect de sera, CarbonExpert.ro.

In acest context international, piata europeana a emisiilor de gaze cu efect de sera a cunoscut anul acesta o dinamica surprinzatoare a pretului certificatelor de CO2 de la 10 euro la inceputul anului la aproximativ 18,40 euro/EUA cu cat s-au tranzactionat la 7 noiembrie 2018.

Previziunile pe termen mediu privind pretul certificatelor de CO2 arata, fara nicio exceptie, cresterea in continuare a pretului carbonului. Thomson Reuters Point Carbon mentiona la 4 septembrie 2018 ca “pretul carbonului european va ajunge la 30 euro inainte de sfarsitul anului 2019”. Iar Comisia de nivel inalt privind pretul carbonului a sugerat, in luna mai 2017, ca “nivelul pretului EUA intre €43-85/tCO₂ este necesar pana in 2030 in scopul atingerii tintelor UE privind temperaturile stabilite prin Acordul de la Paris”.

Legea nr. 126/2018 privind pietele de instrumente financiare, ce asigura transpunerea in legislatia nationala a Directivei 2014/65/UE – MiFID II, include certificatele de CO2 in categoria instrumentelor financiare (Anexa C, art.4). Ca urmare a acestei legi, orice firma sau persoana fizica va putea sa cumpere si sa tranzactioneze certificate de carbon in nume propriu, ca o investitie in noile active financiare.

„Daca pana acum, doar firmele poluatoare cumparau certificate de CO2, nevoite fiind sa se conformeze regulilor de la Bruxelles, de acum inainte putem asista la tranzactii speculative sau investitionale realizate de orice firma sau persoana fizica, care isi doreste diversificarea portofoliului sau in active cu potential de crestere mult mai mare decat orice produs bancar”, declara Casiana Fometescu, consultant Carbon Expert.

Asadar, moare o industrie, cea a generarii de energie pe baza de combustibili fosili si explodeaza tranzactiile speculative cu certificatele de emisii. Ce concluzie putem trage de aici?