A trecut, dar nu a trecut criza energetică. Europa ramâne în garda privind dependența de gazele rusești

După doi ani de la declanăarea războiului din Ucraina, după o primă explozie a prețurilor la gaze și energie și apoi o revenire a acestora la nivelurile de dinaintea crizei, Rusia continuă să exporte gaze prin Ucraina, cel puțin până la sfârșitul acestui an. Chiar dacă vorbim de cantități mult reduse, în contextul în care Europa a reuăit să-și diversifice sursele de aprovizionare, teama europenilor de o posibilă nouă criză energetică nu a dispărut în totalitate. Iarna foarte blândă prin care au trecut țările europene în 2023/2024 a coborât prețul gazelor naturale la niveluri imposibil de anticipat, iar depozitele sunt la peste jumătate din capacitate în pragul primăverii. De la începutul conflictului din Ucraina, a fost pus în aplicare un răspuns politic puternic pentru a contracara efectele crizei energetice. Măsurile de politică adoptate pot fi împărțite în două categorii principale:  măsuri structurale care abordează consumul, furnizarea și stocarea gazelor naturale și măsurile de reducere fiscală destinate în principal să sprijine firmele și gospodăriile afectate de creșterea prețurilor la gaze și energie.Sunt acestea suficiente argumente pentru a crede că o nouă criză energetică poate fi evitată?

Oficialii europeni își exprimă îngrijorarea că Europa nu a depășit pericolul crizei energetice, în ciuda depozitelor complete de gaze naturale și a unei ierni relativ blânde. Temerile provin dintr-un acord între Kiev și Moscova care expiră la sfârșitul anului. Se reamintește că în 2019, cu trei ani înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cele două țări au semnat un acord de tranzit pe conducte pe cinci ani, care a continuat să furnizeze gaze naturale țărilor UE în ciuda războiului, scrie Energy Press, citat de Economedia.

La Bruxelles, de fapt, circulă deja un document intern, dezvăluit de Politico, în care oficialii avertizează că UE riscă să crească prețurile la energie din cauza expirării acestui acord. Acordul bilateral durează până pe 31 decembrie, iar Ucraina a declarat că nu va încerca să reînnoiască pactul. Șeful UE pentru energie, Kadri Simpson, a fost de acord, argumentând că executivul UE „nu are niciun interes” să facă presiuni pentru reînnoirea acordului.

Potrivit documentului intern, întocmit de Comisia Europeană, aceasta înseamnă că UE va pierde în curând aproximativ 5% din totalul importurilor de gaze naturale, în principal către Europa Centrală și de Sud-Est.

Dacă această pierdere este combinată cu o perioadă rece prelungită, se adaugă în notă, ar putea crea un scenariu „cel mai rău” pentru țările care se bazează pe tranzitul gazelor naturale prin Ucraina.

Perspectiva creează anxietate în regiune, Austria, Ungaria și Slovacia probabil că se vor confrunta cu cele mai mari efecte, potrivit Aura Sabadus, analist senior la firma de informații de piață ICIS.

Toate ar putea în cele din urmă să schimbe importurile rusești cu provizii care vin prin Germania, Italia sau Turcia, dar o mișcare recentă a Berlinului de a impozita unilateral exporturile de gaze complică această posibilitate. Sabadus a subliniat că taxa reduce stimulentele pentru companiile energetice din Europa Centrală să investească în aprovizionarea cu gaze non-rusești.

Bruxelles-ul a cerut deja țărilor UE să elimine treptat importurile de combustibili fosili ruși până în 2027. Iar blocul și-a redus până acum dependența de gazul rusesc cu aproximativ două treimi față de 2021, îndreptându-se spre locuri precum Norvegia și SUA.

Dar acum, UE trebuie să se pregătească pentru un scenariu diferit. În scrisoarea sa, Comisia spune că pierderea aprovizionării rusești prin Ucraina ar putea crea „costuri mari de transport”, deoarece țările caută rute alternative, în timp ce „taxele de depozitare” impuse între țările din bloc ar putea „face această diferențiere mai dificilă și mai costisitoare”.

De asemenea, Comisia constată că este într-un „dialog strâns” cu țările UE, adăugând că a găzduit deja mai multe întâlniri cu acestea anul acesta.

Cu toate acestea, insistă scrisoarea, UE are multă „flexibilitate” în sistemul său de gaze naturale.

Odată cu sfârșitul acordului, țările UE încep să elaboreze planuri de urgență pe fondul temerilor legate de penuria de energie.

Ministerul austriac al energiei a declarat pentru POLITICO că, în ciuda dependenței aproape totale a țării de importurile de gaze rusești, Viena „a luat în considerare riscul [de o întrerupere] și are măsuri în vigoare”, inclusiv obligații stricte de stocare pentru companiile energetice.

Ministerul Energiei din Slovacia a recunoscut că modificările aduse rutei de aprovizionare din Ucraina ar putea „afecta securitatea energetică și stabilitatea prețurilor”, adăugând că „va continua să lucreze la diversificarea surselor”.

Ministerul de Externe al Ungariei nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea POLITICO, deși Budapesta a încercat anterior să cumpere gaze naturale din Turcia, acceptând în același timp să crească livrările de gaze din Rusia – spre consternarea UE.

În semn de cât de haotică și sensibilă din punct de vedere politic a devenit problema, prim-ministrul slovac Robert Fico s-a referit la acordul de tranzit în timpul unei vizite la nivel înalt în Ucraina, la sfârșitul lunii ianuarie, înainte ca acesta să fie negat public de Kiev.

„S-a ajuns la un acord că probabil va continua tranzitul gazelor naturale rusești prin Ucraina, ceea ce este o veste grozavă”, s-a grăbit să sublinieze Fico după vizită.

„Contractul de transport expiră la sfârșitul acestui an”, a răspuns Kiev, adăugând: „Nu vom negocia cu rușii și nu vom prelungi contractul, iar prim-ministrul Ucrainei l-a informat pe omologul său slovac despre acest lucru”.

Neajunsuri

În particular, totuși, unii oficiali se tem că întreruperea planificată ar putea cauza lipsuri de energie.

„Avem îngrijorări”, a spus un oficial central european, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a vorbi liber despre probleme sensibile. „Dacă tranzitul în Ucraina ar fi oprit, securitatea aprovizionării noastre cu gaze naturale ar putea fi în pericol”.