Adevăr și disperare: economia României în fața prețului liberalizat al energiei

În așeptarea reliberalizării pieței de energie din România, începând cu 1 iulie 2025, cu toții ne întrebăm unde vor ajunge prețurile după ridicarea plafonării. Cert este că vom asista, cel puțin în prima fază, la o creștere a prețului poate chiar dublă prin comparație cu ceea ce plătim în prezent. Atenția guvernanților pentru a atenua șocul este îndreptată îndeosebi înspre consumatorii casnici, o parte dintre aceștia urmând a beneficia de un tarif de protecție în virtutea a ceea ce se cheamă consumatorul vulnerabil. Nimeni nu ia însă în considerare ce se va întâmpla în cazul consumatorilor industriali, care chiar și în momentul de față fac față cu greu competitivității generate de prețul energiei.

Într-o conferință de specialitate desfășurată zile trecute, unul dintre cei mai importanți investitori cu capital autohton din economia românească puncta situația în care se află industria românească dependentă de energia electrică și gazele naturale. Fără nici un comentariu suplimentar prezentăm ma jos poziția acestui antrepenor român:

Dr. Stefan Vuza: “Furia eliberează energie – iar noi avem destulă, că facem mereu greșeli în energie și țara suferă!

La Forumul Energiei organizat de Financial Intelligence, am fost, din nou, vocea consumatorilor industriali. Într-o sală în care aproape toți speakerii erau producători și reglementatori, era firesc să încep așa: „Cred că ați greșit că m-ați invitat.”

Pentru că, spre deosebire de ceilalți 18 vorbitori optimiști dinaintea mea, eu am adus realitatea de la firul ierbii. Noi, cei care consumăm energie în industrie, suntem cei care suferă. Și suferința nu mai poate fi ignorată.

Dar ca să încep cu ce este cel mai important: Nu este niciun Bărbat de Stat în politica românească care să spună lucrurilor pe nume și care să își dorească să facem cu adevărat ceva pentru țară și nu doar pentru el sau partidul lui! Numiți voi unul! Avem însă mulți politicieni. Și argumentez: dacă unul dintre politicieni ar dori să fie un bărbat de stat, ar trebui să înceapă prin a asculta toate vocile – producători, reglementatori, consumatori. Ori nimeni nu face asta. Și din acest motiv, tot ce facem este să repetăm aceleași acțiuni (greșeli) iar în plus ne așteptăm ca rezultatul să fie diferit. Ceea ce Einstein a și arătat că este o nebunie.

Azi avem acces la milioane de informații, dar mintea noastră nu are „softul” cu care să le proceseze (o să detaliez acest aspect în alt articol) și suntem cu toții într-un dialog al surzilor în care producătorii își justifică prețurile imposibil de mari, reglementatorii adoptă legi fără a se consulta traderii căpușe se înmulțesc iar consumatorii sunt excluși din dialog (deoarece riscă să afle adevărul) și apoi toți cred pe nivelul lor de înțelegere că au dreptate! Ori dacă comunicarea dintre cei 3 actori va continua astfel, concluzia este doar una singură: nu se va schimba nimic, iar țara va merge pe o spirală descendentă în jos, atrăgând și breslele sănătoase ale economiei.

De ce?

Pentru că de exemplu lui Hidroelectrica i se pare normal, când produce cu 110 lei, să vândă cu 1.600 lei! Apoi să vină intermediarii care să își pună până la 1000% adaos! Și asta într-o piață puternic controlată de legi! Legi care în fapt acoperă corupția.

Pentru că reglementatorilor li se pare normal să spună că așa este legea ori să vină cu scuze în loc să intervină în piață când este evident că ea este distrosionată și niște firme căpușă câștigă miliarde nu de lei, ci de euro!!!

Oare credeți că după acest articol se va sesiza cineva de la DNA? NU! Dar să revenim la reglementatori: știm cu toții că noi, oamenii, facem legile, nu legile ne fac pe noi. Ele sunt pentru țară și nu pentru indivizi favorizați, însă nu avem politicieni care să se lupte pentru români!

În acest context, rezultatul este previzibil: industria românească și mai precis ramurile din sectorul energointensiv este în colaps. Și chiar dacă o spun de 18 ori, ca să compensez cele 18 discursuri positive dinaintea mea, tot nu ne va auzi nimeni. Însă o mai fac o dată și apoi închidem și noi încă o secție.

De mâine România va importa toți oxo-alcoolii pe care îi producem la Vâlcea de zeci de ani pentru că în țara care are și gaz și energie, noi, românii, plătim un preț inimaginabil de scump. Astfel, industria închide încă o secție istorică și concediem alți 240 de salariați.

Deficitul României iar va crește, dar știu că tot nimănui nu-i va păsa, pentru că suntem într-o societate cu un comportament autist și care se îndreaptă spre dezintegrare. Să nu spuneți, peste șase luni, când România va primi calificativul de la toate instituțiile de rating — nivel C: „Nu investiți în România” — că nu sunt și români care v-au avertizat și care au observat dezintegrarea economiei țării, în timp ce „băieții deștepți” din energie jubilează și se întrec în lungimea iahturilor pe care și le cumpără.

În urmă cu trei ani, la același forum, făceam trei predicții pe care nimeni din sală nu le-a crezut și spuneam:

Politica pe hidrogen este nerealistă, iar ca urmare nu se va finaliza nicio investiție pe hidrogen. Chimiștii știau aceasta, chimia este știință, nu poate minți. Și uite că am avut dreptate, dar după ce am încasat sute de hate-uri trimise de ignoranți în domeniu, care erau și formatori de opinie, motivați de interese mărunte, pe care însă le-au pierdut până la final, pentru că știința nu poate fi înșelată. Omul, însă, se poate amăgi la infinit — cu atât mai mult la noi, în Balcani, unde batem pasul tot pe loc de secole. Adevărul a învins. Am suferit atunci, ca imagine, dar acest exercițiu de integritate a meritat.

Politica pe CO₂ este o poveste falsă, mult distorsionată. Văd acum că începe să se înțeleagă și în plan politic, iar manipularea maselor din acest domeniu a încetat. A venit momentul să întorc zâmbetul strâmb unei doamne de la o conferință — stătea în dreapta mea — care nu înțelegea nimic din industria carbonului, dar care își etala cu năduf părerea sa de ignorantă (cu toate că era pe o funcție importantă) și care propunea, cu mintea ei îngustă, să închidem și oamenii dacă emit CO₂! Iar eu i-am spus: „Păi, oamenii emit CO₂ la fiecare respirație! Inclusiv dumneavoastră! Iar CO₂-ul este vital vieții! Dar sunt de acord să închidem toți emițătorii de CO₂ și să începem cu dumneavoastră, dacă tot sunteți atât de luminată în știința carbonului!” Și sunt sigur că nici voi nu știți că, fără CO₂, viața nu ar mai exista nicio secundă — dar asta este o altă poveste. Acum, șefa băncii e mută! Și este mută pentru că a fost dată afară. Dar ca ea sunt mulți, pentru că cea mai mare poluare nu este în natură, ci în mintea oamenilor ca ea! Iar cu cât omul este mai inteligent, cu atât este mai nociv pentru societate — mai ales dacă el este vândut unor idei nefaste, promovate de grupuri de interese ce au media sub control.

Ca probă, veți vedea că nimeni din media de azi nu va cita acest mesaj, ci îl va contrazice — și m-aș bucura dacă ar avea și argumente, ca să învăț și eu lucruri noi! Dar media va avea doar etichete și jargoane. Și o înțeleg, pentru că acesta este nivelul ei în zilele noastre. Iar dacă îndrăznești să o contrazici pe subiectele pentru care este plătită să intoxice lumea, te va ataca! Îi aștept! Esențele tari sunt în sticluțe mici, iar în urma presiunilor ies diamantele! Și în acest caz, adevărul va învinge — chiar dacă mulți „spălați pe creier”, ce v-au tot intoxicat cu astfel de teorii (din care doar ei câștigă, și nu țările), vor continua încă doi ani să mai facă valuri.

Green Deal-ul va cădea. Pentru că tot ce NU este un „deal” nu poate avea viață! Green Deal-ul a pornit bine, dar apoi a fost corupt, modificat, distorsionat de interesele unor firme care vor să câștige din investiții, chiar dacă ele sunt nerentabile — și din multe alte motive (corupția de la Bruxelles, lipsa de acțiune a autorităților din România, etc.). Deci, încă o previziune confirmată. Oare marii vocali ai Green Deal-ului își vor cere scuze public pentru dezinformarea maselor și blamarea afirmațiilor specialiștilor din industria chimică, care au arătat mereu că este imposibil să te lupți cu mecanismele naturii? NU! Niciodată! Chiar unii dintre ei sunt uimiți și acum, când citesc aceste rânduri, pentru că ei chiar mai cred în basmul din mintea lor, picurat cu grijă și sacadat de forțele din spatele mediei. Însă iarăși, chimia — care nu poate minți — iese la suprafață, la fel ca și adevărul: puțin mai târziu, dar irevocabil.

Toate cele trei prognoze s-au adeverit, chiar dacă auditoriul de atunci râdea și trăia în propriul lor film.

Voi mai reveni pe acest forum peste alți trei ani, timp în care tot nu se va schimba nimic. Prin urmare, îmi este ușor să vă fac alte trei prognoze cu care, cu siguranță, nu veți fi de acord astăzi:

Cu toții vom fi mai săraci – pentru că energia (electrică, gaz, etc) va continua să coste mult, iar UE și România nu au reacția rapidă a altor economii precum China sau SUA (Turcia, Rusia, Canada, etc). Mai ales pentru că noi avem o democrație foarte întârziată, nefuncțională.

Vom avea o producție de energie cu 50% mai mică. De ce? Deoarece vor dispărea consumatorii industriali. Dl ministru evită să vorbească despre preț, vorbește despre securitate energetică ceea ce pentru consumatori nu are nicio relevanță.

Argumentez: noi mergem la jumătate din capacitate. Alro și-a închis o capacitate la Tulcea, foarte multe fabrici se închid, adică peste 2.000 pe an. Și lucrurile vor continua. De ce? Pentru că avem, inexplicabil, o energie triplă! Domnul ministru nu a vorbit de energie ieftină, ci de energie sigură — adică ne spune: „Băieți, dacă nu vă convine prețul, vedeți că nu o mai primiți nici pe aceasta!” Ei nu pot înțelege că nu putem rezista cu energie scumpă și atunci închidem! Pentru a ține prețul ridicat se tot aruncă cu informații în piață despre întreruperea producției de la reactorul 1 sau multele întreruperi de la centrala de la Brazi, de 800 MW. ANRE ar trebui să observe aceste jocuri, dar nici ei nu sunt activi.

Poate România să aibă o energie ieftină? Răspunsul este: da. Dar nu o are, pentru că piața este bombardată de sute de reglementări cu scopul de a o face de neînțeles. Însă, dacă am vrea, energia ar fi ieftină. Iar prin ieftin înțeleg prețul corect prin care producătorul câștigă 30% și nu 1.600%, iar traderii 10% și nu 1000%.

Dacă România ar avea bărbați de stat am avea energie și gaze la prețuri corecte și ar fi un paradis pentru producători. Dar asta nu se vrea nici de politicienii români și nici de cei de la Bruxelles.

3. Industria se va muta cu capacitățile de producție în proporție de 50% în afara UE. Adică acolo unde gazul și energia sunt la prețuri corecte. Pentru că firmele energointensive nu pot fi competitive la prețuri triple. iar România și UE chiar dacă știu asta a doua zi după orice astfel de forum uită și continuă să mărească prețul la energie, pentru că nefiind o piață liberă îl țin sub control în interesul grupurilor de interese din spate.

De exemplu astăzi prețul energiei este de 111 euro/MWh în România, iar în Franța de doar 36.

De ce? Pentru că reglementatorii nu intervin, iar băieții deștepți acumulează averi de sute de milioane de euro.

În România se consumau gaze în valoare de 10 miliarde m³ pe an, iar acum se consumă 6 miliarde. Cine nu mai consumă? Doar industria, pentru că populația consumă la fel.

Am putea să schimbăm această realitate. Da. Iată și cum:

Pornim de la modelul Greciei, care acum 2000 de ani, în Grecia, când doi aveau o dispută, erau obligați să stea o săptămână într-o încăpere și nu ieșeau de acolo până nu îl înțelegeau total pe celălalt! Așa și pentru piața energiei: ca ea să devină eficientă ar trebui ca toți actorii să fie închiși într-un hotel până găsesc soluții. Dar, protejații sistemului corupt din energie vor face orice ca acest fapt simplu să nu se întâmple!

Ca urmare industria se va reloca. Noi, Chimcomplex, vom face joint venture în Turcia, în Canada, Maroc, Serbia, Nigeria și Turmekistan. Pentru că acolo se poate.

Închei prin a aminti metafora pe care am folosit-o la ultima conferință: Titanicul economiei românești a fost lovit. Primii care simt impactul crizei energetice sunt cei din industrie. Aceasta este poziționată în lanțul economic în sala motoarelor.

Am avertizat: industria cade, (în Titanic a intrat apa). Dar toți ceilalți (producătorii și reglementatorii, politicienii) de pe punțile superioare ale vasului zâmbesc. Nu este nimic, vom trece, hai să mai dansăm un vals! Într-un fel au dreptate, pentru că ei sunt în sala de bal de unde totul se vede bine, nu au cum să perceapă realitatea de la baza economiei. Dar tot ei uită că lipsa unui căpitan de vas îi va duce la pieire și pe ei. The End!”