Administratia Nationala Apele Romane a devenit institutie strategica? Cum face statul roman ca apa chioara folosita in productia de energie electrica sa fie mai scumpa decat apa grea utilizata in Centrala Nucleara de la Cernavoda?

In costul energiei electrice produsa in centrala nucleara de la Cernavoda costurile cu apa grea reprezinta undeva la 1-1,5%, mult sub costurile cu combustibilul nuclear, care ar ajunde si el pe la vreo 10%. In productia de energie electrica pe baza hidro, unde materia prima de baza este apa, costurile cu aceasta marfa ar urma sa ajunga undeva la 17% din total, in conditiile in care Parlamentul va aproba prevederile OUG 225/2020, care stipuleaza ca taxa pe apa uzinata sa fie de 33 de lei/MWh. Ca sa mai ramanem putin in domeniul nuclear, am aminti ca apa grea de adaos, adica aia care se pierde firesc in procesul tehnologic, costa Societatea Nuclearelectrica vreo cateva zeci de mii de lei pe an, ceva mai ieftin decat apa normala folosita in procesul de racire, la un consum de 50 de metri cubi pe secunda. Nu ne aventuram sa facem prea multe calcule. Cert este ca taxa pe apa normala pe care Administratia Apele Romane urmeaza sa o incaseze de la toti producatorii de energie electrica din Romania ar putea costa mult mai mult decat apa grea utilizata la Centrala Nucleara de la Cernavoda. Cum s-a ajuns la aceasta aberatie?

Administratia Nationala Apele Romane a devenit o institutie de prim rang in Romania. Dincolo de aranjamentele fatise pentru numirea unor nulitati in functii de raspundere, ANAR devine din ce in ce mai mult un rezervor de bani ce poate fi alimentat sistematic, in functie de volumul de apa care curge pe raurile din Romania. Cine incaseaza?, statul. Cine plateste?, agentul economic care valorifica aceasta resursa.

Organizatia Patronala a Producatorilor de Energie din Surse Regenerabile din Romania constata – cu ingrijorare si profunda dezamagire – ca autoritatile  nu se implica sa solutioneze problema taxarii producatorilor de energie hidro. Situatia este deosebit de grava pentru acesti investitori care risca sa intre in faliment, incepand din acest an, din cauza taxelor percepute de catre Administratia Apele Romane.

Producatorii de energie prin micro-hidro, care au investit in Sistemul Energetic National aproximativ 1,2 milliarde de euro, considera inacceptabila taxa fixa stabilita pe apa de 33 RON/ MWh, aprobata deja in Comisia pentru Agricultura.

PATRES face, pe aceasta cale, un apel la parlamentari sa trateze cu maxima seriozitate si responsabilitate acest subiect. Solicitam in mod expres Camerei Deputatilor sa nu aprobe nivelul propus al taxei pe apa de 33 lei/MWh si sa retransmita Raportul privind modificarea mecanismului de calcul si a cuantumului privind taxa pentru apa turbinata spre reanalizare in Comisia pentru Agricultura.

Organizatia PATRES nu  poate sa fie de acord cu modificarile propuse la OUG 225/2020, fara nicun fundament economic, doar pentru bunastarea Administratiei Nationale Apele Romane, cuantumul propus pentru taxa pe apa reprezentand 17% din pretul energiei, conform ROPEX_DAM 2020. Atragem atentia ca, mai mult, in cazul micilor producatori hidro, la costurile cu taxa cu apa turbinata se adauga alte taxe percepute de Administratia Apelor Romane, precum chiria privind albia minora, caderea asigurata. In final, toate aceste taxe reprezinta 35-40% din cifra de afaceri a unui producator.

Consideram asadar ca  este imperios necesar ca la dezbaterile Comisiei de specialitate sa participe reprezentanti ai actorilor din piata, precum si reprezentanti ai Consiliului Concurentei.

In continuare, insistam la factorii de decizie sa ia in considerare recomandarile Consiliului Concurentei in cadrul investigatiei sectoriale efectuate, si anume:

–          in cazul micro-hidrocentralelor s-a propus, ca alternativa la sistemul actual, achitarea unei taxe anuale reprezentand 2% din venituri, taxa ce poate acoperi utilizarea apei si celelalte servicii (chiria albiei minore etc.) ;

–          in cazul centralelor hidro de peste 4 MW, s-a propus un cuantum fix per MWh produs.

Este de mentionat ca, in Raportul privind Investigatia sectoriala referitoare la gestionarea resurselor de apa de suprafata si efectele produse asupra pietelor situate in aval (energie electric si irigatii),Consiliul Concurentei a comunicat ca aceasta contributie – taxa pe apa este neconcurentiala,  ca nu tine cont de caracteristici tehnice ale centralelor electrice, recomandand o contributie de 2% din cifra de afaceri a producatorilor din energie micro-hidro. De ce nu se tine cont de recomandarile Consiliului Concurentei?

“In primul rand, nu se  cunosc considerentele in baza carora s-a stabilit cuantumul de 33 RON per MWh produs. De ce nu 35 RON/MWh sau 10 RON/MWh?! Solicitam sa se faca publica fundamenterea economica care a condus la aceast cuantum. In doilea rand, initiatorii amendamentelor nu au luat in considerare  legislatia secundara privind chiria pentru albie minora si costul cu caderea asigurata, costuri care conduc la o dublare a cheltuielilor de operare si care creaza discriminare intre producatori, avand in vedere ca nu sunt imputate tuturor. In al treilea rand, trebuie sa ne uitam ce se intampla si in cele opt tari din Europa unde se taxeaza apa: taxarea este diferentiata intre microhidrocentrale si hidrocentrale, toate studiile care se refera la analiza privind costurile investitionale, LCOE, etc. le percep ca pe doua tehnologii diferite. Si nu in ultimul rand, sunt mahnit si dezamagit sa constat ca unul din initiatorii amendamentelor este actualul Ministru al Energiei:  Ne asteptam ca domnia sa se consulte cu toti producatorii, sa-i sprijine pe acestia si mai mult sa ne prezinte argumentele care au condus la stabilirea mecanismului si a cuantumului propus”, sesizeaza domnul dr.prof.univ. Viorel Lefter, Presedinte PATRES.

Este cunoscut faptul ca in activitatea oricarei societati comerciale este foarte importanta predictibilitatea veniturilor si cheltuielilor, fara de care nici o societate nu-si poate intocmi bugete de venituri si cheltuieli realiste si credibile. Cu o astfel de taxa, in loc sa construim, vom inchide capacitati de productie. Oare asta isi doresc initiatorii amendamentelor?!

“Un alt aspect important il reprezinta recomandarile din cadrul Green Deal, prin care se incurajeaza dezvoltarea de noi productii din surse regenerabile, in mod explicit a acelor in microhidrocentrale. Un potential real este reprezentat de noile capacitati amplasate pe cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor din afara zonelor montane, cu respectarea directivelor europene, Romania avand inca o sursa extraordinara ce poate fi exploatata prin capacitati de productie cu putere instalata de sub 4 MW, ajungand la un total de 500 MW potential instalat. Costul apei este foarte important in demararea acestor proiecte”, precizeaza dl Dan Prodan, Vicepresedinte Patres.

Pe langa demersul la Camera Deputatilor, PATRES va solicita initiatorilor amendamentelor, sa prezinte fundamentele economice prin care s-a stabilit acest cuantum al taxei pe apa, si de asemenea, vom transmite o analiza a impactului amendamentelor propuse asupra industriei noastre, cu efecte pe termen mediu si lung.

In final, facem mentiunea ca producatorii de energie prin MHC nu urmaresc sa se sustraga de la plata privind utilizarea resurselor din Romania, dar in acelasi timp dorim ca modalitatea de calcul pentru acestea sa fie una echitabila din punct de vedere economic pentru ambele parti, fara a se tine cont de bugetul de venituri si cheltuieli al Administratiei Nationale Apele Romane, buget care creste an de an, in timp ce investitiile scad.