Apele Romane scufunda productia de energie electrica din surse hidro. Daca Hidroelectrica poate suporta taxele pentru apa uzinata, microhidrocentralele se pregatesc de faliment

Organizatia patronala a producatorilor de energie electrica din surse regenerabile, PATRES,  atrage atentia de multa vreme ca politica de taxare a apei utilizate in productia de energie electrica a devenit o povara pentru orice noua investitie. Mai mult decat atat, microhidrocentralele existente in momentul de fata au ajuns sa plateasca pentru apa uzinata mai mult decat castiga din productia de energie. In aceste conditii, PATRES se intreaba daca România mai are nevoie de energia electrica produsa din surse hidro? Producatorii care au investit in aceasta tehnologie vor intra in FALIMENT din cauza taxelor percepute de catre Administrația Apele Române. Mai jos publicam comunicatul PATRES:

• Apel la autoritați si parlamentari sa modifice legislația si sa salveze capacitați de producție ce contribuie la asigurarea echilibrului sistemului energetic național
• Facem mențiunea ca producatorii de energie prin microhidrocentrale nu urmaresc sa se sustraga de la plata privind utilizarea resurselor din România. Cerem ca modalitatea de calcul a taxelor pentru acestea sa fie una echitabila din punct de vedere economic pentru producatori si statul român, in concordanța cu recomandarile Consiliului Concurenței

Mai are România nevoie de energia electrica produsa din surse hidro? Producatorii care au investit in aceasta  tehnologie vor intra in acest an in faliment din cauza taxelor percepute de catre Apele Române, respectiv taxa pentru apa turbinata, chirie albie minora si taxa pentru potențialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare.

Organizația Patronala a Producatorilor de Energie din Surse Regenerabile din România semnaleaza situația critica in care se afla acesti producatori, printre care si membri PATRES, si solicita sprijinul autoritaților si parlamentarilor pentru salvarea unor capacitați de producție ce contribuie la asigurarea echilibrului sistemului energetic național.

In România funcționeaza, in prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalata totala de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica. Acesti producatorii platesc trei tipuri de taxe:  pe apa turbinata, de circa 1,17 lei/1.000 de metri cubi; chirie pentru utilizarea albiei minore – circa 27,31 lei/m2/luna si taxa pentru potențialul asigurat in scop hidroenergetic prin barajele lacurilor de acumulare, de 238,88 RON x metri cadere/luna. In cazul unei microhidrocentrale, suprafața chiriei albiei minore supusa taxarii este cuprinsa intre 60 si 100 de metri patrați.

Microhidrocentralele, dar si Hidroelectrica, au avut obligația ca – pâna la data de 17 ianuarie 2021 – sa monteze debitmetre in unitațile lor pentru a masura cantitatea de apa folosita efectiv pentru producția de energie. Totodata, s-a stabilit ca in unitațile de producere a energiei hidro, in care din punct de vedere tehnico-constructiv nu se  potate indeplini aceasta obligație, cuantumul contribuției resurselor de apa se va calcula la maximul debitului stipulat in autorizația de gospodarire a apelor, conform unor modificari operate la Legea 122/ 2020 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 si Ordonanței de urgența nr. 225/2020 .

“MHC-urile pot atinge debitul maxim instalat doar in anumite perioade ale anului (viituri) pe perioade scurte de timp, maxim 2 luni/an, cea mai mare parte din an acestea funcționând cu un debit mediu redus sub debitul maxim instalat, motiv pentru care obligația pentru plata debitului maxim instalat conform noii reglementari poate fi considerata un abuz”, precizeaza domnul Dan Prodan, Vicepresedinte PATRES.

“Producatorii au obligația sa instaleze debimetre, dar nu se precizeaza in lege daca acestea trebuie sa fie metrologizate sau nu. In fapt, Administrația Apele Române vine cu cerința ca debimetrele sa fie supuse controlului metrologic, neținând cont de instrucțiunile de la Institutul Național de Metrologie Conform legislațtiei in vigoare (Ordin 148/05.05.2012), debitmetrele utilizate pentru masurarea debitelor de apa bruta prelevate din lacuri/râuri nu se supun controlului metrologic legal si nu sunt omologate in România. In noile condiții, impuse practic de Administrația Apele Române, producatorii ajung sa fie taxați pentru debitul maxim instalat, aceasta in situția in care microhidrocentralele utilizeaza efectiv mai puțina apa decât debitul maxim autorizat. Este vorba despre o cantitate de apa de 6-7 ori mai mare decât cea utilizata (funcție de media anuala a precipitațiilor din anul de referința), respectiv o crestere corespunzatoare a taxelor catre Administrația Naționala Apele Române” , explica domnul Prodan .

PATRES apreciaza ca impactul acestei anomalii se va reflecta imediat in prețul energiei electrice produse de operatorii de hidrocentrale si micro-hidrocentrale, scazându-le competitivitatea pe piața energiei. In plus, este o frâna in dezvoltarea acestor investiții, in condițiile in care, recomandarile din cadrul Green Deal incurajeaza dezvoltarea de noi investiții in E-SRE, in mod explicit a acelor microhidrocentrale amplasate pe cursurile mijlocii si inferioare ale râurilor din afara zonelor montane. MHC-urile aduc un beneficiu major sectorului energetic prin echilibrul pe care il pot da din predictibilitatea resursei de apa.

“Un alt aspect pe care l-am semnalat autoritaților il reprezinta inregistrarile eronate in perioadele cu turbiditate mare a apei (viituri), in principal datorita imposibilitații transmiterii semnalului intre senzorii debitmetrului, ceea ce duce la determinari eronate ale volumului de apa uzinat, existând situații in care aceste debitmetre pot masura in mod eronat volume de apa mai mari decât debitul maxim instalat, imposibil tehnic de preluat de catre amenajarea hidroenergetica. Mai mult, noua masura vine in contextul in care era de ne-am fi asteptat ca instituțiile de resort ale statului român, respectiv AN Apele Române, sa respecte legea si, totodata, sa se implementeze recomandarile Consiliului Concurenţei”, sesizeaza domnul Mihai Versescu, Secretar General PATRES. Potrivit ”Raportului privind Investigaţia sectoriala referitoare la gestionarea resurselor de apa de suprafaţa si efectele produse asupra pieţelor situate in aval (energie electrica si irigaţii)”, realizat de Consiliul Concurenței,  aceasta contribuție pentru producatorii de energie hidro este considerata ca fiind neconcurențiala, pe motiv ca nu ține cont de caracteristici tehnice ale centralelor electrice. Consiliul Concurenței recomanda o contribuție de 2% din cifra de afaceri a producatorilor de energie hidro.

Pe de alta parte, in contextul cuplarii piețelor de energie spot, in al doilea trimestru al anului 2021, prin proiectul DE-AT-PL-4M MC (denumit si Interim Coupling), producatorii din MHC vor fi pusi in situația de a nu putea oferta competitiv din punct de vedere al costului de producție cu ceilalți producatori din țarile cuplate, având in vedere diferențele majore de tarifare a apei uzinate, fapt ce va duce la importul de energie electrica produsa in hidrocentrale mai ieftine din țarile cuplate.

“In momentul de fața, costurile cu taxele catre Administrația Apele Române sunt de 240,33 RON pentru MWh produs, in condițiile in care investitorii din amonte achita maxim 5-6 RON per MWh produs. Toate acestea, se intâmpla grație mecanismului anticoncurențial de taxare promovat de catre Apele Române. Dupa intrarea in vigoare a OUG 225/2020 privind taxarea la debitul maxim, preconizez ca aceste taxe catre Apele Române vor atinge 550-600 RON pentru MWh produs, in condițiile in care prețul mediu al energiei pentru 2020 a fost de 198 RON/MWh. Singura soluție va fi sa inchid unitațile de producție pe care le am in portofoliu”,  spune Alexandru Pârvescu, investitor român.

PATRES s-a adresat ministrului Energiei, Dl Virgil Popescu, solicitând sprijin in soluționarea aspectelor prezentate. Apreciem inițiativa domnului ministru Virgil Popescu  de a introduce in Senat un amendament, prin care se stipuleaza ca,  “Prin excepție de la prevederile alin.(3) la operatorii economici producatori de energie electrica care nu au montate echipamente de masura a volumelor de apa, sau au montate dar acestea nu se supun controlului metrologic legal conform Biroului Roman de Metrologie Legala – Institutul National de Metrologie, volumele de apa uzinate pentru fiecare unitate de producție se vor calcula in raport cu cantitatea de energie produsa”. Speram astfel ca parlamentarii vor vota, cu responsabilitate, pentru o reglementare corecta si astfel sa salveze microhidrocentrale de la inchidere, pentru binele si siguranța SEN.

In final, PATRES face un apel la autoritațile cu putere de decizie sa amendeze intreaga legislație privind  taxele percepute de catre Administația Apele Române si sa se instituie o modalitate de calcul a taxelor echitabila din punct de vedere economic atât pentru producatori, cât si pentru statul român.