Ar fi cazul sa ne luam adio de la gazele din Marea Neagra, cum ne-am luat adio si de la aurul sau cuprul din Apuseni?

“Importanta geostrategica a Marii Negre” a fost subiectul unui Forum organizat la Palatul Parlamentului, care s-a bucurat de prezenta a ceea ce are mai bun Romania pe chestiuni de politici strategice. Din pacate au lipsit exact actorii implicati in in proiectele de explorare/exploatare a perimetrelor de gaze din Marea Neagra, singurii in masura sa explice ce anume i-a blocat de la momentul concesionarii si pana in ziua de astazi. Ne asumam noi asadar un raspuns. Modificarea Legii Offshore, revenirea la piata reglementata, OUG 114 si, mai nou, ceea ce se intampla in aceasta parte a Europei cu interconexiunile retelelor de gaze. Colac peste pupaza, a mai aparut si decizia Comisiei Europene de a reduce drastic emisiile de gaze cu efect de sera pana in 2030, respective 2050, acest Green Deal prin care nu mai sunt finantate investitiile in noi capacitati de generare a energiei pe baza de combustibili fosili si de gaze naturale.

In acest context orice intarziere a demararii procesului de exploatare a gazelor din perimetrele Marii Negre poate faca ca businessul sa nu mai fie eficient. Oare nu din aceste considerente incearca Exxon sa-si vanda participatia la cel mai valoros zacamant, Neptun Deep? De altfel cuvantul de ordine al participantilor la Forumul amintit este ca suntem in al doisprezecelea ceas si ca trenul din gara a plecat deja iar ultima sansa este accea de a incerca sa-l ajungem din urma. Cu toata responsabilitatea putem spune ca nu o sa-l mai ajungem veci. Si daca ne tot incapatanam sa vorbim despre importanata geostrategica a Marii Negre atunci mai bine i-am intreba pe rusi cum sta problema. “Lacul rusesc” anticipat de Basescu este pe cale sa devina realitate. Vom reveni cu cateva din declaratiile participantilor la Forumul de la Palatul Parlamentului pentru a va asigura ca afirmatiile noastre sunt impartasite de absolut toti specialistii in politica externa din Romania.

Sa ne intoarcem insa la gazele naturale din adancul Marii Negre. Ne-am blocat in jurul ideei ca Legea offshore este principalul obstacol in exploatarea acestor gaze. Daca ar fi sa fie asa ce ne impiedica s-o modificam? Consensul politic, spunea ministrul energiei Virgil Popescu, care incerca sa dea asigurari ca in aceasta sesiune parlamentara legea cu pricina va fi modificata. In primul rand ca nu credem in aceasta promisiune, iar in al doilea rand nu avem nici un argument care sa dea investitorilor increderea, conditiile si siguranta de care au nevoie.

“Subiectul gazelor din Marea Neagra este foarte important, este un subiect de tara, pentru care trebuie sa existe consens politic, a declarat Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei si al Mediului de Afaceri, la Forumul Importanta Geostrategica si Economica a Marii Negre in actualul context european.

Virgil Popescu a precizat: „Fara acest consens, nu se poate face nimic. Daca Exxon doreste sa paraseasca acel consortiu imi doresc la Romgaz sa intre in acest consortiu, urmeaza negocieri in continuare, trebuie sa vedem cum se finalizeaza”.

Potrivit lui Virgil Popescu, daca se doreste modificarea Legii offshore, aceasta nu se poate face decat in Parlament, prin consens politic, unanim acceptat. „Guvernul nu va modifica Legea Offshore”, a mai spus Virgil Popescu, care a tinut sa precizeze ca primeaza interesele Romaniei in primul rand. Mai apoi „trebuie sa aducem acele gaze in circuitul economic, avem nevoie de gaze naturale pentru a indeplini tintele din Green Deal. Fara gazul nostru, este greu sa ne bazam pe import. Vineri am semnat autorizatia de constructie pentru forajele geologice pentru amplasarea conductei in zona Midia, pentru perimetrul concesionat de Black Sea Oil and Gas, unde lucrarile merg inainte, iar in 2021-2022 probabil vom avea primele gaze aduse la tarm. Sunt optimist ca si in cazul perimetrului Neptun vom avea in curand decizia de investitii, iar gazul va ajunge la tarm si va fi procesat in Romania”.

Asistam la aceleasi povesti nemuritoare ce erau spuse in Parlament atunci cand s-a modificat legea offshore. In primul rand ca indiferent de modificarile aduse acestei legi, gazele din Marea Neagra vor avea un cost pe care nimeni nu-l poate anticipa in acest moment. Intre timp pe langa Romania au inceput sa treaca gazoducte ce aduc gaze din Rusia sau de la Marea Caspica. Costul acestora il stim. In al doilea rand daca in varianta cea mai optimista, care spune ca gazele din perimetrul Neptun Deep ar ajunge la tarm cel mai devreme in patru ani, deja Romania ar fi trebuit sa treaca la dezvoltarea unor capacitati de energie care sa fie terminate pana atunci si care sa poata absorbi mare parte din gaze. Nu mai scoate nimeni niciun cuvant despre noi combinate chimice, asa cum se vehicula inainte. In aceste conditii mai poti sa impui producatorilor sa vanda cea mai mare parte din gaze in piata centralizata si la un pret controlat?

“Pe baza unui plan bine defenit, vom scoate din productie capacitati de circa 1.300 MW produsa pe baza de carbune, pana la finalul anului 2026, si il vom inlocui cu 1.450 MW de energie pe gaze naturale, plus un parc fotovoltaic. La finalul anului 2026, emisiile de dioxid de carbon ale Complexului Energetic Oltenia se vor reduce cu 45%”, a mai declarat ministrul Popescu. Sa fim seriosi. CE Oltenia nu a demarat pana acum nici un studiu de fezabilitate, nu are bani nici sa-si achite obligatiile curente, daramite sa mai si investeasca. La CE Hunedoara (Mintia) lucrurile stau si mai prost.

Dar nu asta conteaza in ultima instanta. Important este daca investitorii de la Marea Neagra mai au vreun interes sa-si bage banii in adancuri si ce ar putea face statul roman sa-I stimuleze. Concret, nimic. Subiectul ramane oricum deschis, caci “blestemul resurselor” nu a plecat inca din Romania.