Ar putea lua hidrogenul locul hidrocentralei de la Tarnita-Lapustesti in privinta cresterii capacitatii de stocare e energiei si a decarbonizarii ?

Presedintele Klaus Iohannis a pormulgat ieri noua lege a energiei electrice, iar strategia energetica a Romaniei este pe cale de a fi si ea definitivata. Lungile dezbateri din Parlament pentru modificarea Legii energiei si anii scursi pentru definitivarea strategiei energetice au pierdut din vedere una dintre cele mai mari schimbari de paradigma in sectorul energetic European, respectiv rolul hidrogenului in noua conjuncture a politicii de decarbonizare. Se vorbeste de cateva luni si in Romania despre importanta viitoare a hidrogenului, dar nimeni nu spune nimic concret. Strategia energetica si noua lege a energiei cu atat mai putin. Altfel spus, Romania risca sa piarda inca un start in procesul schimbarilor majore la nivel european, in ciuda faptului ca ar cam trebuie sa sustina investitii in industria regenerabila de cateva zeci de miliarde de lei, pentru capacitate de productie noi care ar trebui sa atinga nivelul de vreo 5000 de MW pana in 2027.

Se stie ca marea problema a energiei regenerabile o reprezinta stocarea. In conditiile in care Romania are deja instalati peste 4000 de MW in energia regenerabila si isi propune dublarea capacitatii problema stocarii energiei este una vitala. Nu exista nici macar un proiect de amploare in acest sens, cu exceptia mult discutatei centrale cu acumulare prin pompaj de la Tarnita-Lapustesti. Strategia energetica nu renunta la acest obiectiv dar nici nu-I mai da o prea mare atentie. Vorbim in schimb de inca doua reactoare nucleare, la fel de fanteziste precum ultimele declaratii ale primului ministru dupa vizita de la Cernavoda.

Ce facem, o tinem cu Tarnita-Lapustesti inainte, ne infingem in dezvoltarea hidrogenului sau lasam totul la voia Domnului. Nu exista nici o pozitie oficiala a statului roman fata de aceasta situatie, iar cei ce vorbesc despre hdrogen nu prea stiu cu ce se mananca aceasta noua directie impusa de Uniunea Europeana.

Intr-un raport adoptat recent cu 556 voturi pentru, 22 impotriva si 110 abtineri, eurodeputatii au definit strategia pentru stocarea energiei, care va juca un rol crucial pentru a se atinge obiectivele Acordului de la Paris privind schimbarile climatice.

In acelasi timp, specialistii europeni au ajuns la concluzia ca Hidrogenul produs in Europa prin electroliza cu ajutorul energiei electrice 100% din surse regenerabile, precum energia solara si eoliana, genereaza zero emisii de gaze cu efect de sera sau alti poluanti atmosferici, creste securitatea energetica a UE si, atunci cand este produs din surse regenerabile conectate la retea, reprezinta o forma optimizata de cuplare sectoriala.

“Tehnologiile de energie obtinuta din surse regenerabile sunt gata sa formeze baza European Green Deal. Acestea sunt competitive din punct de vedere al costurilor, foarte scalabile si pot oferi solutii cu adevarat durabile pe baza de hidrogen pentru a definitiva decarbonizarea Europei.

Viitoarea ‘Strategie de integrare a sistemului energetic’ si ‘Strategia privind hidrogenul curat’ vor fi esentiale pentru consacrarea modalitatilor de decarbonizare potrivite pentru Europa: acestea trebuie sa se bazeze pe potentialul imens al energiei electrice din surse regenerabile, care va consolida integrarea sectoriala, va crea milioane de locuri de munca si va furniza hidrogen sustenabil necesar pentru modernizarea si decarbonizarea industriilor europene”, spune Aurelie Beauvais, CEO interimar al SolarPower Europe.

De asemenea, raportul eurodeputatilor precizeaza ca „stocarea energiei va fi esentiala pentru tranzitia spre o economie decarbonizata, bazata pe surse regenerabile de energie. Cum electricitatea generata de energia eoliana sau solara nu este intotdeauna disponibila in cantitatile necesare, va trebui sa o stocam in cantitati mai mari. Pe lânga tehnicile despre care stim deja ca functioneaza bine, cum ar fi acumularea hidraulica prin pompare, mai multe tehnologii vor juca un rol crucial in viitor, precum noile tehnologii pentru baterii, stocarea energiei termice sau hidrogenul verde. Ele trebuie sa capete acces la piata pentru a asigura aprovizionarea constanta cu energie a cetatenilor europeni”, a declarat autoarea raportului, Claudia Gamon (Renew Europe, Austria),

Parlamentul European solicita Comisiei Europene si statelor membre sa elimine barierele de reglementare care impiedica dezvoltarea proiectelor de stocare de energie, cum ar fi dubla impozitare sau lipsa normelor aferente in codurile de retea ale Uniunii. Retelele transeuropene de energie trebuie revizuite si ele pentru a imbunatati criteriile de eligibilitate pentru cei care doresc sa dezvolte instalatii de stocare a energiei, sustin eurodeputatii.

Acestia au evidentiat si potentialul hidrogenului produs din surse regenerabile (asa-numitul „hidrogen verde”) si au solicitat Comisiei sa sprijine in continuare activitatile de cercetare si dezvoltare legate de dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen. Masurile de sprijin ar putea ajuta la reducerea costurilor legate de hidrogenul verde si i-ar putea asigura viabilitatea economica, adauga acestia. Comisia ar trebui sa analizeze, de asemenea, daca infrastructura de gaze poate fi modernizata astfel incât sa permita transportul hidrogenului, dat fiind ca gazele naturale se folosesc doar intr-o etapa de tranzitie, urmând ca utilizarea lor sa scada treptat.

Romania asista pasiva la toate aceste evolutii. Nu stim prea multe despre tehnologiile de producer a hidrogenului, dar stim ca avem nevoie urgenta de capacitate de stocare de energie. Oare ce-i de facut?