Asociatia romana a firmelor de servicii energetice atrage atentia Ministerului Energiei pentru neclaritatile din ghidul de finantare din PNRR (Partea I)

REZUMAT AL SOLICITARILOR DE CLARIFICARI SAU AMENDAREA PROGRAMULUI SI A GHIDURILOR

Măsura de investiții 3 – Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaze, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în termoficarea urbană, în vederea realizării unei decarbonizări profunde Prezentam mai jos, principalele probleme si intrebari identificate in Ghidurile Masurii de Investitii 3.

Principala problema identificata este legata de faptul ca Ghidurile de finantare, se presupune ca stabilesc conditiile de finantare a unor proiecte concrete, care fac parte dintr-o strategie coerenta in concordanat cu politicile UE in domeniul incalzirii centralizate. Analiza acestor ghiduri, conduce la urmatoarele Probleme:

1. Apparent, modul in care sunt definite “eligibile” proiectele, nu corespund politicilor si obiectivelor UE in domeniul aratat si cu tinta finala de “decarbonare profunda”
2. Cerintele ghidurilor de pregatirea proiectelor, concret, sunt neclare si de multe ori incorecte In ce priveste intrebarile care se ridica legitim, acestea sunt, pe scurt, urmatoarele (detalierea documentarea si justificarea intrebarilor se regasesc in ANEXA TEHNICA la acest Rezumat)
3. De ce au fost preluate/copiate Ghidurile pe sectorul energie din cadrul POIM (Programul Operational Infrastructura Mare), cind se stie ca acestea nu sunt corespunzatoare (rezultatele programului 2014-2021, extins la 2023 demonstreaza acest esec), si, mai ales sunt complet nepotrivite obiectivelor noilor reglementari si obiective de decarbonare in SACET-uri

Intrebari:

1. Ce se intimpla cu operatorul care instaleaza o unitate de cogenerare de inalta eficienta pe gaz, pregatita pentru hydrogen, dar, acesta nu va fi disponibil cantitativ si ca pret, pentru utilizare ? Va fi operatorul scutit de plata emisiilor ?…sau, va rambursa fondurile ?…sau, va ramine cu ele cheltuite fara a I se deconta ?
2. Nu cumva acest risc major (de a nu avea hidrogenul verde disponibil la timp), ar fi putut fi diminuat prin acceptarea alaturi de CHP pe gaz, hibridizarea si cu alte surse regenerabile in sistemele de termoficare urbana ? Mai precis: biomasa, biocombusitbili, deseuri RDF/SRF, deseuri termice (waste heat), pompe de caldura, panouri termice solare, energie eoliana, energie geotermala ?
3. Este corecta abordarea Ministerului Energiei prin care consumatorul de energie termica plateste toate emisiile de CO2 ale cogeneratorului, dar efectul de dislocare (displacement) al centralei marginale pe carbune cu emisii mult mai mari, prin livrarea electricitatii cogeneratorului in sistem, cu emisii mult mai mici, nu se rasfringe deloc in mod pozitiv asupra consumatorului ? In plus, acesta mai plateste si “celebrul bonus de cogenerare”, la aceeasi electricitate consumata ?
4. In Ghiduri este indicata drept metoda de baza pentru calculul emisiilor metoda PES (Primary Energy Saving) din Directiva 27 (care este directiva de eficienta energetica si analizeaza cogeneratorul insusi, comparativ cu aceleasi productii de energie, dar separate !) si nu reflecta situatia corecta dpdv al sistemului electric si termic si al emisiilor de CO2 aferente. Pina la urma, care este modalitatea corecta in opinia Ministerului Energiei ?
5. In Ghiduri se solicita ca Analiza financiara, aceasta „trebuie efectuata din punctul de vedere al proprietarului proiectului”., care sa includa venituri/costuri fundamentate pe calculul emisiilor de CO2. In acest context, este necesara indicarea bazei legale si reglementari UE si romanesti, pe care se vor face aceste tranzactii (si cine le va face ?), presupunind in acceptiunea Ministerului Energiei ca aceste emisii „sunt sau vor fi lichide” ?!)
6. La intocmirea SF-urilor, se cer date si prognoze pe termen lung ref. Piata electricitatii, PIB, etc. si a combustibililor. Nu cumva aceste date ar fi trebuie sa fie furnizate de insusi Minsiterul Energiei, bazat pe propria strategie energetica in care a fundamnetat PNRR-ul ?…decit sa le ceara unor Primarii ?
7. Se cere la analiza C/B analiza celor mai eficiente costuri (la ce costuri ne referim ?)
8. Se cere fundamentarea proiectului / SF-ului pe 2 conceptii: a. Ghidul privind ACB a proiectelor de investitii, intocmit de CE b. HG-907/2016, care, pe linga faptul ca este depasit, se refera la obiective de constructiisi, mai ales, nu are legatura cu domeniul specific particular energetic si emisiile GES Care din acestea 2 primeaza ? Cineva ar fi tentat sa afirme ca legislatia UE primeaza
9. Problema contrafactualitatii trebuie definita foarte clar. Nu trebuie luati in considerare factorii de mediu (asa cum cere CE) si nu neaparat contrafactualitatea continuta in Regulamentul GBER, depasit ?
10. Este legat de 9 de mai sus (vezi ANEXA TEHNICA) 11. Este legata de 2 de mai sus (vezi ANEXA TEHNICA) 12. Cit de realist si riscant este “pariul hidrogenului”, ca singura sursa RES in acest program pentru decarbonarea SACET ? Romania are deja deficit de putere electrica de cel putin 1000 MW. Ca sa producem hidrogen deci, pentru stocare, ar trebui sa avem un exces de energie regenerabila. (aceasta este principala ratiune a H2) INTREBARE: De ce este necesar sa consumam 100 MW regenerabili (din unitatile viitoare, sau, mai rau, din hidro- pe care deja ii avem si ne trebuie) pentru a produce 50 MW/h combustibil verde (hidrogen), care introdus in cogenerare furnizeaza, in cel mai bun caz 25 MWe (tot verzi, dar, sa nu uitam cam am consumat deja 100 MWe verzi pentru asta) si aprox 25 MWterimci, intr-adevar verzi. Nu ar fi mai bine sa consumam direct cei 100 MWe verzi, in incalzire „verde” tot de 100 MWt ? (adica, cum se spune prin UE – „electrifying the heat” !?) Carmen Pavel – Presedinte Escorom Catalin Dragostin – Vicepresedinte Escorom