Articolul precedent
Au aparut primele efecte perverse ale legislatiei impuse cu barda pietei de energieWatch the First Vicious Effects of the Laws Forced Upon the Energy Market
Scris la 8 octombrie 2013
Tweet
Revenim asupra situatiei de pe piata contractelor bilaterale administrata de OPCOM, unde ofertele de vanzare nu au aproape nici un raspuns din partea cumparatorilor. Paradoxal, ofertele se succed la cantitati tot mai mari, in conditiile in care pretul solicitat nu coboara sub nici un chip sub 170 lei/MWh, chiar daca in piata pentru ziua urmatoare (PZU), media trece deja de 200 lei/MWH.
Si pentru ca suntem o publicatie de dezbatere si analiza consideram ca este util sa relatam opiniile unuia dintre cititorii nostri,care incearca sa explice paradoxurile pietei contractelor bilaterale, semnalate de altfel si de catre noi atunci cand autoritatile au obligat producatorii si furnizorii sa incheie toate tranzactiile exclusiv pe platformele de tranzactionare ale OPCOM. Ne permitem sa citam cateva idei exprimate de catre cititorul nostru, care intr-un context mai larg se dovedesc deosebit de veridice.
„Multumita si unor experti de categoria supergrea, care primavara trecuta zbierau ca-n gura de sarpe impotriva contractelor bilaterale gen Alro sau AM, din care Hidro nu castiga chipurile cat ar fi putut s-o faca, guvernul a fatat o lege cretina (123), ale carei consecinte se vad si acum. Intre timp Hidro a intrat in insolventa si s-a pricopsit cu alte capete luminate la varf, recunoscuti experti intr-ale energiei gen Vulpescu sau Borza si care-au mai fost.
Piata contractelor bilaterale a devenit un monument de manipulare, de fapt e impropriu denumita piata, e doar un simulacru, o mascarada (lucru dovedit, printre altele, de cresterea continua a ponderii PZU)”.
Exact acest lucru l-am sesizat si noi la vremea respectiva, cu precizarea ca obligativitatea incheierii tuturor contractelor pe OPCOM a fost definitivata printr-o scrisoare a ANRE, adresata deopotriva producatorilor si furnizorilor, care se intemeia pe anumite paragrafe din Legea energiei. Dincolo insa de efectele deja vazute in piata, consecintele acestei decizii asupra producatorilor, mai bine zis a unora dintre ei, sunt devastatoare.
Cititorul nostru face o demonstratie a unei tranzactii incheiate ieri, cu energie regenerabila, din care reiese ca vanzatorul a obtinut un pret mult peste ceea ce a solicitat Hidroelectrica, fara succes. Cu alte cuvinte, cum se explica faptul ca Hidroelectrica nu poate vinde in banda la 180 de lei/MWh? „In acelasi timp, fotovoltaicul totusi vinde… eventual la 10 bani peste ask price. Societatea vinde doar la varf, tot la 180, DAR: 1. cumparatorul va accepta fluctuatii posibile de pana la 100% si 2. cumparatorul isi va asuma echilibrarea (scrie in contract, nu-s inventiile mele).Oricine are cat de cat habar stie ca echilibrarea fotovoltaicului costa PE PUTIN 40 lei/MWh. Prin urmare, cumparatorul inca necunoscut va plati, de fapt, cel putin 220/MWh pentru acea energie foarte fluctuanta, la varf.
De ce Hidro n-ar putea si ei vinde la varf, tot cu 220/MWh, o energie de calitate net superioara, cu fluctuatii minime-spre-zero, ramanand sa-si vanda energia of-peak la un pret mult mai scazut, eventual reglementat etc.???”
Ulterior, previziunile lui s-au adeverit aproape in totalitet: „Am gresit, dar nu chiar mult; cam cu 2% si un competitor in plus”.
La aceasta demonstratie am mai adauga niste declaratii ale domnului Octavian Lohan, directorul Dispecerului Energetic National, facute pentru Economica .net, din care reiese ca Romania a exportat o cantitate de 660 GWh, de la inceputul acestui an. Asta nu ar fi o mare surpriza, numai ca energia respectiva este energie verde, aia care intra cu prioritate in sistem si pentru care noi consumatorii platim subventia prin certificatele verzi.
Desigur, energia a fost achizitionata de catre traderi, tot ei fiind si cei care au realizat exportul. Nimic in neregula.
Dar, ne intrebam, cum se face ca nici un producator (termo,hidro,nuclear, chiar si fotovoltaic) nu poate vinde direct la export, atunci cand are excedent, cum a fost si este cazul Hidroelectrica? Simplu, pentru ca statul a blocat posibilitatea acestora de a iesi la export, obligandu-i sa vanda numai pe platformele OPCOM. De aici urmeaza insa si alte complicatii, asupra carora vom reveni. Cu atat mai mult merita analizata situatia, cu cat peste cateva zile Hidroelectrica scoate la vanzare inca 18 pachete de energie, la un pret situat intre 170 si 176 lei/MWh. Si nu numai Hidroelectrica.Let us return to the conditions of the bilateral contracts market, managed by OPCOM (the Romanian Gas and Electricity Market Operator), where the offers to sell are almost completely ignored by the buyers. Paradoxically, the offers keep coming in even larger batches, while the asked price refuses to drop below 170 RON/MWh, even if the overnight market average is already above 200 RON/MWH.
Since we’re a portal for debate and analysis, we consider useful to publish the opinions of one of our readers, who tries to explain the contradictions in the bilateral contract, which we also noticed when the authorities forced the producers and the suppliers to trade exclusively through OPCOM’s platform. Allow us to quote some of our reader’s ideas, which seem very likely in a wider context.
„Thanks also to some heavy-weight experts, who were whining loudly last spring against the bilateral contracts like Alro’s or AM’s, where Hidro[electrica] wasn’t seemingly earning enough, the Government foaled an idiotic law (123) who’s consequences are still present. Meanwhile, Hidro started the insolvency proceedings, and was blessed with other geniuses at the top level, well-known experts in energy like Vulpescu, Borza or whoever.
The bilateral contracts market became a monument of manipulation, actually it does not deserve being called a ‘market’ – it’s a sham, a travesty (proven, among other things, by the ever greater weight of the overnight market)”.
That is exactly what we noted at that time, with the amendment that signing all the contracts through OPCOM became mandatory by a letter of the ANRE (the the Romanian Energy Regulatory Authority) sent both to the producers and the suppliers, and based on certain articles of the Energy Law. But beyond the effects already present in the market, the consequences of this decision on the producers – to be correct, on some of them – are devastating.
Our reader demonstrated with a sale of renewable energy, closed the day before, at a selling price much above the one asked unsuccessfully by Hidroelectrica. In other words, why can’t Hidroelectrica sell constant supply at 180 RON/MWh? „Meanwhile, the solar power is still sold… possibly at 0.10 RON over the ask price. The company sells only at peaks, still at 180 [RON/MWh], BUT: 1. the buyer must accept possible variations of up to 100%, and 2. the buyer accepts the responsibility for the balancing (it’s in the contract, I didn’t make it up). Anyone who has the faintest idea about it knows that balancing the solar power costs AT LEAST 40 RON/MWh. Thus the still-unknown buyer will actually pay at least 220 RON/MWh for that highly variable energy, at peaks.
Why couldn’t Hidro[electrica] sell at peaks, also at 200 RON/MWh, a higher quality energy, with minimum to zero variations, and selling off-peak at much lower prices, possibly regulated etc.?”
His predictions later proved quite accurate: „I made a small error of about 2%; and there was an extra competitor”.
To this demonstration, we can add some statements made for Economica.net by Mr. Octavian Lohan, manager of the National Power Dispatcher, showing that Romania has exported so far this year 660 GWh of energy. This is not a real surprise, but it was green energy, the one entering the system with priority, and for which we, the consumers pay the subvention through the green certificates.
Of course, the energy was bought by traders, and they also exported it. Everything is OK.
But may we ask why no producer (of thermal, hydro, nuclear, or even solar power) can export directly, when it has an excess available, like Hidroelectrica used to have and still has? The answer is simple: because the state barred them from exporting and forced them to sell only on OPCOM’s platforms. This results in further complications, to be discussed another time. All the more interesting is the analysis of the context, as in a couple of days Hidroelectrica will offer to sell 18 more batches of energy, at prices between 170 and 176 RON/MWh. And not only Hidroelectrica.
Articole pe aceeasi tema
Inainte de operatiunea Maneta: Pretul energiei electrice nu a luat-o razna, cererea il dicteaza
Se complica lucrurile in piata de energie si gaze: preturile cresc alarmant, iar importurile devin din ce in ce mai mari
ANRE a aruncat buzduganul. Proiectul de Ordin care urmeaza faca lumina dupa aparitia Ordonantei 114/2018 a fost pus in dezbatere publica
Misterele pietei de energie electrica la ceasul adevarului in conferinta Energy-Center de astazi
Mai e un pic si regenerabilele ii scot din hora pe Alro si AM. Sa vedem atunci cine si cui mai vinde.
Vă miraţi că ofertele de vânzare pe PCCB cu preţ 170 nu sunt agreate in timp ce pe PZU preţul este 200. De ce consideraţi un paradox? în mod normal preţul pe PCCB e mai mic ca cel din PZU. Pe ce interval de timp aţi realizat mediile? Aţi analizat condiţiile de plată?
Asociaţi informaţia cu părerea unui cititor ce excelează doar prin utilizare de cuvinte dure. El atacă experţii care critică contractarea bilaterală netransparentă care a creat şi cazul Hidroelectrica. Asocierea din text induce că legea 123 ar fi dus la insolvenţa Hidroelectricii! PCCB ar fi devenit „un monument de manipulare” şi daţi exemplu, comparaţi generic două oferte apropiate de preţ. NU inţeleg de ce nu spuneţi concret, care sunt tranzacţiile deoarece toate sunt publice. Mă opresc totuşi la comparaţia ce aţi publicat dintre o energie hidro in bandă şi un fotovoltaic acceptat cu 0.1 lei-MW mai scump. Cum de nu observaţi că e normal deoarece acesta vinde doar la vârf şi deseori diferenţa intre vârf şi gol este de peste 150lei-MW! Constataţi deci că chiar si cu o echilibrare de 40 lei-MW preţul e mai bun ca cel de la Hidro.
De ce vă miraţi că Hidroelectrica nu vinde. În orice piaţă normală un participant ce nu şi-a respectat contractul, in cazul concret a activat forţa majoră pe perioade enorme, acea societate pierde credibilatea ce este taxată in PCCB şi invizibilă în PZU.
De ce vă miraţi că Hidroelectrica vinde în bază? Aflaţi că peste jumătate din potenţial este disponibil doar astfel iar in caz de „ape mari” ponderea este mult mai mare.
De ce previziuni confirmate cu 2% este vorba?
Brusc treceţi la problema exportului de energie verde. Rog argumentaţi cu ce reglementări statul a blocat posibilitatea producătorilor de a iesi la export. Obligaţia de a tranzacţiona angro numai pe platformele OPCOM nu este şi pentru traderi? E interzis exportul prin OPCOM?
Rog redacţia să răspundă la cele de mai sus ca astfel să elimine impresia generală a articolului că vechiile contracte erau bune, susţinută şi de publicarea unor informaţii eronate şi expresii ca „guvernul a fatat o lege cretina”. Altfel vă pierdeţi statutul câştigat cu greu prin alte articole de valoare şi rămâne suspiciunea că vă lăsaţi plătiţi de „băieţii deştepţi”.
completez anteriorul mesaj..
Nu sunt un adept al monopolului OPCOM insă trebuie să argumentaţi afirmaţia conexă „consecintele acestei decizii asupra producatorilor, mai bine zis a unora dintre ei, sunt devastatoare”. Pentru cine sunt devastatore? Pentru producători sau pentru conducătorii acestora care au pierdut „comisionul şi instrumentul de satisfacţie al clanului de care a depins numirea”