Avem o nou[ strategie energetic, cu miliarde de euro investitii intr-un sistem aflat la limita supravietuirii

Strategia energetică a României a fost adoptată de Guvern după circa un an de consultări, dezbateri și întâlniri cu principalii actori a pieței de energie. Este ce-a de-a opta strategie energetică elaborată în ultimii 34 de ani și nu știm încă dacă ea va deveni lege, astfel încât pentru perioada 2025-2035, toate guvernele să țină cont de prevederile ei. Într-un context extrem de dificil pentru întreaga Europă, din punctul de vedere al angajamentelor asumate în tranziția energetică , noua strategie a României încearcă să țină pasul cu obiectivele europene, dar își propune să facă din România o forță în această regiune a Europei.

De la vorbe si planuri și pana la fapte este însă cale lungă. România nu știe în momentul de față cum își va gestiona resuresle energetice pentru perioada imediat următoare, nu are încă o viziune realistă asupra formelor de energie pe care urmează să le promoveze, sau să le elimine din mixul energetic, și rămâne dependentă într-o măsură îngrijorătoare de importurile de energie. Absolut toate proiectele care vizează creșterea capacității de generare, astfel încât să ne asigurăm securitatea energetică, sunt la nivelul de proiecte realizabile în cel mai bun caz peste câțiva ani.

Sigur, România are nevoie de o viziune în ceea ce privește viitorul ei energetic, dar scimbările majore în plan internațional fac ca multe din deciziile de astăzi să nu mai fie adecvate peste câțiva ani. Cine va ține seama de direcțiile noii strategii energetice este greu de spus, în condițiile în care în sistem avem companii de stat, companii private și investitori români sau străini. Nu putem trece peste faptul că precedentele 7 strategii energetice nu au avut absolut nici un impact în ceea ce privește viziunea strategică a României.

Prima strategie energetică realizată de Ministerul Energiei după 17 ani a fost adoptată de Guvernul României: “Strategia Energetică Națională 2025-2035, cu perspectiva anului 2050” definește direcțiile pentru dezvoltarea sectorului energetic pentru România Viitorului, se menționează într-un comunicat al Ministerului Energiei.

“Este mai mult decât un document, este o viziune asumată pentru un viitor sigur, prosper și curat în domeniul energiei. Un plan al investițiilor inteligente, al pragmatismului și al mobilizării resurselor proprii, astfel încât România să devină cu adevărat o forță în regiune și dincolo de ea. Prin noi înșine înseamnă dezvoltare, locuri de muncă, o economie competitivă, o țară respectată în România și în lume,” declară ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

La modul teoretic, strategia definește direcțiile pentru dezvoltarea sectorului energetic național, cu accent pe securitate, accesibilitate și sustenabilitate, și poziționează România ca lider în regiune. Strategia stabilește un model de dezvoltare care asigură competitivitatea economică, securitatea națională și protecția consumatorului, respectând țintele climatice, în corelare cu Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), înaintat de România Comisiei Europene. Este un angajament ferm pentru un sector energetic modern, capabil să răspundă provocărilor globale și regionale.

“ Suntem într-un nou moment critic, în care ne confruntăm cu fluctuații majore ale pieței, crize geopolitice și de securitate, precum și dificultăți economice. Răspunsul nostru este ambițios: folosirea resurselor proprii și reducerea importurilor, investiții masive în capacități de producție a energiei și în rețeaua de transport și distribuție, producție locală de echipamente, digitalizare și tehnologii de vârf, toate în slujba unui sector energetic, care oferă energie sigură, ieftină și curată, mai spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Strategia Energetică Națională identifică trei direcții esențiale:

Fundamentul dezvoltării sectorului energetic românesc. România își asumă protejarea infrastructurii critice, reducerea dependenței de importuri prin utilizarea resurselor proprii și digitalizarea sectorului. Totodată, securitatea energetică a României include sprijinirea Republicii Moldova.

Asigurarea celor mai mici prețuri posibile pentru consumatori, atât casnici cât și industriali, prevenind sărăcia energetică și sprijinind competitivitatea economică.

România continuă să fie un lider european în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, menținând un echilibru între securitate, prețuri accesibile și tranziția verde.

România se confruntă cu presiuni globale și regionale, inclusiv fluctuații de piață, schimbări climatice și efectele războiului din Ucraina. Strategia oferă soluții prin investiții în tehnologii moderne, consolidarea lanțului de aprovizionare, digitalizare și inovare.

Documentul este rezultatul unui an de muncă intensă a experților din Ministerul Energiei, alături de companii, instituții publice, societatea civilă și membri ai Consiliului Onorific pentru Energie. Spre deosebire de încercările anterioare, Strategia nu a implicat consultanță externă și nu a generat costuri suplimentare pentru bugetul public.

Strategia Energetică Națională stabilește șase direcții clare pentru dezvoltarea sectorului:

Securitate energetică;

Energie curată;

Eficiență energetică;

Accesibilitate și competitivitate economică;

Piețe eficiente;

Inovare și digitalizare.

Aceste obiective sunt ghidate de principii clare, precum prioritizarea securității de aprovizionare, dezvoltarea economiei circulare și atingerea neutralității climatice până în 2050. Prin adoptarea acestei strategii, România demonstrează un angajament clar față de un viitor energetic sigur, accesibil și curat. Este un pas important pentru transformarea sectorului energetic într-un pilon de dezvoltare economică și un factor de stabilitate regională.