Camera de Comert: nu avem o criza economica, ci o criza a energiei

România nu trece printr-o criză economică, ci printr-o criză a energiei, dar un lucru care ne preocupă foarte mult este deficitul balanţei comerciale, a declarat, miercuri seara, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban.

“Noi suntem entitatea care evită şi chiar îi rugăm pe decidenţi să evite cuvântul criză economică, pentru că demobilizăm şi consumatorul şi producătorul. Nu avem o criză economică în România. Avem o criză a energiei, care, de bine, de rău, este valabilă în toată Europa. Şi cred că această mână de lucru mai ieftină ne creează un avantaj în această criză. Cred că trebuie să fim optimişti, pentru că, mă uitam, industria are o pondere semnificativă în Produsul Intern Brut. Practic, din zona profitului, sau mai bine zis, ponderea cea mai mare a profitului este realizată de industrie. Şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Categoric, pe noi la Camera de Comerţ, ne va preocupa foarte mult, şi sper să intre o dată mai adânc în agenda publică, deficitul balanţei comerciale a României”, a declarat Daraban, la Gala “Topul Naţional al Firmelor 2022”.

El a subliniat că anul trecut România avea un deficit comercial de 23,8 miliarde de euro de euro, faţă de 18,3 miliarde euro cu un an înainte şi de 8,7 miliarde euro în 2015, iar anul acesta, în opinia sa, se va închide “cu prefixul 3”, respectiv 31-32 de miliarde de euro.

“Se pune problema până când. Sau când se va opri, sau când întoarcem acest deficit, când încercăm să-l mai îndulcim. Şi cred că o temă esenţială este această cifră de la import: de 98,5 miliarde de euro a importat România în 2021. Poate toţi am auzit la viaţa noastră de producţie pe stoc, dar de import pe stoc nu prea am auzit. Importul în România este, dacă-mi permiteţi, chiar prevândut, Şi cred că aici trebuie lucrat mult cu autorităţile publice locale, cu această diplomaţie economică, să încercăm să aducem acea producţie în România, de bunuri de larg consum, spre satisfacerea apetitului consumatorului român”, a mai spus preşedintele CCIR.

Acesta le-a transmis reprezentanţilor firmelor ce vor fi premiate miercuri că, “dacă există în top, chiar există”, deoarece topul va lua calea misiunilor economice din străinătate ale României, misiunilor diplomatice, a ambasadelor străine din Bucureşti şi, nu în ultimul rând, toţi partenerii străini, “dacă vor căuta pe cineva serios în ţara asta”, vor căuta în primul rând în Topul Naţional al Firmelor.

Mihai Daraban a precizat că topul a început să fie realizat în jurul datei de 15 august, când CCIR a intrat în posesia bazei de date de la Ministerul de Finanţe, plecându-se la drum cu cei 802.243 de agenţi economici care la acea dată au depus bilanţul la organele fiscale. Dintre aceştia, după prima filtrare, au rămas 293.131 de firme care au intrat în procedura de verificare şi de alcătuire a topului.

“Într-un final, vorbim de 12.740 de firme care s-au clasificat pe primele 10 locuri, în cele 7 domenii mari de activitate, pe cele 377 de subdomenii. Vă pot spune că, într-adevăr, uitându-ne la cei care a depus bilanţul, putem vorbi de 37.000 de firme în plus care au depus bilanţul faţă de anul trecut, dar, în acelaşi timp, ne uităm şi la o polarizare a economiei româneşti, o polarizare pe care o ştim, am văzut-o an de an, am măsurat-o în fel şi chip. Este o realitate că aceste 12.740 de firme realizează 212,4 miliarde de euro cifră de afaceri, cu alte cuvinte 54% din cifra de afaceri totală”, a punctat preşedintele CCIR.

Camera de Comerţ şi Industrie a României premiază miercuri, în cadrul Galei “Topul Naţional al Firmelor”, ediţia a XXIX-a, cele mai performante companii din România.

Topul vizează 7 domenii de activitate: industrie, comerţ; servicii; construcţii; agricultură, silvicultură, pescuit; cercetare – dezvoltare şi high-tech; turism. Clasamentul este realizat în baza unei metodologii unice, complexe, transparente şi unitare, implementată de camerele de comerţ şi industrie din toate judeţele ţării.

În 2022, potrivit datelor publicate de CCIR, cele mai semnificative domenii, ca pondere, după numărul de companii incluse în top 10, sunt industria (35,2%) şi serviciile (28%), urmate de comerţ (20,9%), agricultură, silvicultură şi pescuit (5%), construcţii (4,7%), cercetare-dezvoltare şi high-tech (3,7%), turism (2,2%).

În funcţie de cifra de afaceri, comerţul are o pondere de 44,09% din cifra totală de afaceri a companiilor, urmat de industrie (35,4%) şi servicii (11,3%). Cele mai profitabile companii sunt în domeniul industrie, cu un profit de 42,6% din profitul total şi o pondere a profitului de 11% din cifra de afaceri a companiilor din industrie.

Clasamentul Topul Naţional al Firmelor se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă; profitul din exploatare; rata profitului din exploatare; eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.