Cand nu pricepem, dar ne bagam in seama. Cine castiga cu adevarat din eficientizarea consumului de energie si reducerea temperaturii in locuinte ?

La sfarsitul saptamanii trecute, Eric Stab, directorul general al Engie Romania, declara ca “pretul electricitatii si al gazelor este in crestere, astfel ca oamenii trebuie sa-si eficientizeze consumul pentru scaderea facturii, iar o reducere a temperaturii in casa iarna de la 23 la 21 de grade ar insemna o economie de 15%”.

Si mai convingator era faptul ca Eric Stab participa la lansarea EFdeN Sustainable City, primul proiect pilot de oras sustenabil din România si care arata cum ar putea deveni eficiente din punct de vedere energetic orasele din Romania. Afirmatia directorului general al uneia dintre cele mai mari companii de distributie si furnizare gaze din Romania (inclusiv electricitate) a starnit rumoare in presa. Cum adica, nu am suferit destul de frig 50 de ani? Mai mult, companiile de distributie si furnizare de energie si gaze nu se mai satura sa-si umfle profiturile pe spinarea saracului consumator roman?

Fara prea multa demonstratie stiintifica, putini dintre cei care s-au aruncat sa condamne declaratiile lui Eric Stab pricep ca intensitatea energetica a cladirilor din Romania este cam inca odata peste media inregistrata in Uniunea Europeana. Altfel spus, ca sa avem 23 de grade in locuinta, sau la locul de munca, consumam dublu energie decat o fac nemtii, francezii sau oricare alta tara din Vest. In acelasi timp, o companie de distributie si de furnizare gaze este interesata sa vanda mai mult ca sa isi creasca profitul si in nici un caz sa vanda mai putin. De aici sa tragem concluzia: reducem consumul si eficientizam lucuinta sau platim bunastarea bazata pe ineficienta? Declaratiile lui Eric Stab arata o realitate cat se poate de evidenta.

„Ce s-a intâmplat in ultima vreme cu preturile la energie? In prima parte a perioadei de pandemie, preturile angro la gaze si electricitate au scazut semnificativ. Apoi, in ultima vreme, ceea ce vedem este o crestere abrupta a preturilor pentru gaze si electricitate, atât in România, cât si in restul lumii. Nu este valabil doar pentru energie, ci pentru toate marfurile in general, ma refer la cupru, fier, multe marfuri”, a spus Stab.

Aceste scumpiri se vor reflecta in pretul final al energiei si gazelor de la 1 iulie.

„Intrebarea este ce pot face consumatorii sa limiteze impactul acestor scumpiri asupra bugetului lor. Exista mai multe moduri de a face asta. Prima dintre ele este sa acorde mai multa atentie la eficienta energetica”, Toate aceste declaratii au fost facute la un eveniment de lansare a “Orasului viitorului”, un proiect exceptional lansat de studenti romani.  Nimeni nu s-a aplecat inspre proiectul EFdeN, privind sustenabilitatea oraselor din Romania, ci doar asupra afirmatiei ca ar trebui sa nu ne mai rasfatam la o temperatura de 23 de grade in case, ci la una de 21 de grade.

Seful Engie România a dat câteva exemple simple cu impact mare in factura, precum sa nu lasam lumina aprinsa daca nu suntem in camera sau sa reducem temperatura in casa in timpul iernii.

„Sa inchideti luminile când parasiti camera, iar, in timpul iernii… am mai vorbit despre acest studiu despre ceea ce numim temperatura de confort a consumatorilor casnici din România. Un sondaj a relevat faptul ca temperatura pe care o simt optima consumatorii români in timpul iernii este de 23 de grade Celsius. Sondaje similare au fost facute in Europa si temperatura medie asteptata la consumatorii de acolo este de 21 de grade. Se spune ca temperatura optima pentru sanatatea corpului este de 19 grade. Sa fiu sincer, nici eu nu am 19 grade, insa daca românii ar reduce temperatura iarna de la 23 la 21 de grade, cât este media europeana, doar facând asta ar economisi 15% din energia consumata iarna. Este mult”, a spus el.

In Planul National de Rezilienta si nu mai stim cum sa ii spunem acest aspect al eficientei energetic ar fi trebuit sa fie unul esential. Nici vorba despre asa ceva, in ciuda faptului ca directivele europene prevad “cladirile noi, dar si cele existente care vor fi supuse unei renovari majore trebuie sa respecte, din acest an, noi standarde privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot si iluminatul, pentru a asigura un climat interior sanatos si confortabil”.

Ele sunt obligatorii pentru proiectantii de cladiri, pentru ca eficienta energetica a cladirii trebuie avuta in vedere inca din faza de proiectare, in vederea obtinerii autorizatiei de construire. De asemenea, standardele trebuie luate in calcul de catre auditorii energetici, la evaluarea performantei energetice a cladirilor.

Noile standarde sunt importante pentru ca specifica parametrii care trebuie respectati in designul sistemelor de incalzire, racire, ventilare si iluminat, pentru a le face mai eficiente energetic si a creste gradul de confort in cladiri.

Care sunt temperaturile interioare optime?

In ceea ce priveste temperaturile ideale din locuinte, acestea difera in functie de camera. Practic, atât in dormitor, cât si in camera de zi, temperatura optima ar trebui sa fie de 20°C. O temperatura mai ridicata ar trebui sa fie in baie, mai exact de 22°C, in timp ce in bucatarie sunt mai mult decât suficiente 18°C.

In cazul cladirilor de birouri si al cladirilor administrative, temperatura optima este tot de 20°C, exceptie facând vestiarele, unde temperatura trebuie sa fie de 22°C.

De asemenea, sunt stabilite si temperaturile pentru cladirile destinate invatamântului. In salile de curs, laboratoare, amfiteatre, sali de conferinte, temperatura optima este de 18°C. In camerele de joc din crese temperatura ideala este de 22°C, iar in camerele de joc din gradinite, de 20°C.

Asta spun studiile realizate pana acum. In aceste conditii mai pare exagerata interventia directorului general al Engie Romania?