Care sunt adevaratele prioritati ale Uniunii Europene in ceea ce priveste piata energetica comuna si unde se plaseaza Romania in acest concept?

Vicepresedintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič, responsabil pentru Uniunea energiei, declara zilele trecute ca la Bruxelles se lucreaza din greu pentru a avea un nou cadru legal, cu Pachetul privind energia curată, care va „aduce cea mai cuprinzatoare si profunda transformare a sistemelor energetice in Europa. Nici mai mult nici mai putin, comisarul european vorbeste despre o adevarata Revolutie in domeniu, in sensul in care noul sistem energetic – bazat pe energii regenerabile, energia descentralizata, digitalizarea si retelele inteligente – va fi „coloana vertebrală a noii economii moderne din Europa”. Si in Romania se discuta despre aceste lucruri de ceva vreme dar nimeni nu intrezareste cum se vor petrece ele. In schimb, noi ne gandim cum sa supravietuim din punctul de vedere al asigurarii consumului intern si cum sa facem sa tinem in frau pretul energiei electrice.

Portrait of Maros Sefcovic, Vice-President of the EC in charge of the Energy Union

Declaratiile domnului Šefčovič implica o viziune profunda asupra viitorului comunitatii energetice europene si o radicala schimbare de macaz fata de politicile de pana acum. In urma cu vreo doi ani, de pilda, Comisia Europeana prezenta o serie de actiuni pentru reducerea facturii colosale cu achizitiile de energie ale Uniunii Europene precum si pentru reducerea dependentei fata de Rusia.Prioritatile eraua altele.

„Astazi lansam cel mai ambitios proiect european in domeniul energiei de la Comunitatea carbunelui si a otelului incoace. Un proiect care va integra cele 28 de piete europene ale energiei intr-o singura Uniune energetica, pentru ca Europa sa devina mai putin dependenta de energie si pentru a oferi investitorilor previzibilitatea de care au atata nevoie pentru a crea locuri de munca si pentru a realiza cresterea economica„, declara acelasi vice-presedintele responsabil cu Uniunea energetica. Intre timp, doar in ceea ce priveste gazele naturale, Gazprom a livrat in ultimile luni cea mai mare cantitate inregistrata vreodata catre tarile Uniunii Europene. Probabil, aceasta revolutie nu mai are valabilitate atata vreme cat ne confruntam cu un viitor al tehnologiei. Pana una alta sa vedem de unde pornim.

„Sectorul energetic a fost prea mult timp privat de libertatile fundamentale ale Uniunii. Evenimentele curente ilustreaza ceea ce este in joc: multi europeni se tem ca nu vor dispune de resursele energetice necesare pentru a-si incalzi locuintele. Este vorba despre o actiune comuna si pe termen lung pentru Europa. Vreau ca energia care sta la baza economiei noastre sa fie robusta, fiabila, sigura si din ce in ce mai regenerabila si mai durabila„, declara si presedintele CE, Jean-Claude Juncker, ca o completare la maretul plan european. Evident ca nu s-a intamplat nimic si fiecare tara puternica a actionat individual pentru a-si asigura securitatea energetica.

La un an dupa ce s-au facut aceste declaratii, doleantele au ramas aceleasi, numai ca se incearca o noua disciplinare a tarilor membre, doar doar o iesi ceva din aceasta Uniune energetica. „Uniunea Europeana vrea sa aiba puterea de a revizui acordurile energetice convenite de statele membre UE cu alte tari, cum este Rusia, inainte de a fi semnate, sustine vicepresedintele Comisiei Europene pentru uniune energetica. Acesta a precizat ca noile puteri ce ar urma sa fie conferite Bruxelles-ului fac parte din-un pachet de masuri destinate intaririi securitatii energetice. Securitatea energetica vizeaza integrarea celor 28 de state membre UE intr-o singura uniune energetica in care energia electrica si gazele naturale ar trece liber peste granite, reducand dependenta blocului comunitar de gazele naturale rusesti.

„Vom introduce aceste verificari ex-ante pentru acordurile interguvernamentale. Ar trebui sa dezvoltam un mecanism in cadrul caruia sa avem posibilitatea de a analiza acordurile interguvernamentale intr-un mod in care sa fim siguri ca odata incheiate sunt compatibile cu legislatia comunitara”, a spus Maros Sefcovic.

Multitudinea de acorduri pe care Rusia le-a incheiat cu o serie de state membre UE din Europa de Est pentru a construi conducta South Stream via Marea Neagra s-au dovedit o problema juridica atunci cand Executivul comunitar a anuntat ca acest proiect nu respecta regulile privind proprietatea sau accesul tertelor parti.

Cu toate acestea, Maros Sefcovic a recunoscut ca depasirea obiectiilor care ar urma sa vina de la unele state membre, care se opun cresterii puterilor Bruxelles-ului, ar putea sa fie „o discutie complicata”. De exemplu, Germania, care in trecut a reusit sa negocieze cu succes cu grupul rus Gazprom, s-a opus cresterii transparentei, atunci cand acest subiect a fost dezbatut de liderii UE in luna martie a anului trecut. Germania se teme ca transparenta ar duce la dezvaluirea unor informatii sensibile, spre deosebire de Polonia, care plateste un pret mai mare pentru gazele naturale rusesti si este in favoarea sporirii transparentei.

Romania nu are nici un cuvant de spus in toata aceasta agitatie. Noi ne chinuim sa scoatem o strategie energetica, in timp ce altii actioneaza efectiv. Cel mai probabil vom accepta si eventuale sanctiuni pentru ca nu ne-am racordat la timp la pretentiile Uniunii energetice. Ce va iesi de aici nu stie nimeni. Cu siguranta insa, anumite sectoare energetice de la noi vor disparea sau vor ramane doar la nivel simbolic . Acest dolce far niente in care ne complacem o sa ne coste la un moment dat. Aici nu mai este vorba exclusiv de politici energetice comune, ci de mult mai mult, iar diplomatia noastra ar trebui sa stie lucrurile astea.

UE este cel mai mare importator de energie din lume. Ea importa 53 % din energia sa, la un cost anual de aproximativ 400 de miliarde de euro. 12 state membre ale UE, printre care se numara si Romania, nu indeplinesc obiectivul minim de interconectare al UE, respectiv cel putin 10 % din capacitatea de productie de energie electrica instalata sa poata ‘depasi frontierele. UE a identificat 137 proiecte privind energia electrica, dintre care 35 sunt legate de interconectarea electrica: impreuna, aceste proiecte ar putea reduce numarul statelor membre in cauza de la 12 la 2. O retea energetica europeana interconectata in mod adecvat ar putea aduce consumatorilor economii de pana la 40 de miliarde de euro pe an.

Intr-un raport recent al Comisiei Europene, referitor la piata energetica europeana si viitorul ei, Romania era repetenta la multe capitole, cel mai important fiind cel legat de nerealizarea interconexiunilor cu statele vecine. Nu eram singurii in situatia asta. Din pacate, in timp ce noi incercam totusi sa ne legam de piata energetica unica europeana, altii se dezleaga fara nici o problema si negociaza individual contracte prin care pot sa isi atinga propriile interese. O face Germania de multa vreme, o face Austria sau Italia (toate intr-o relatie privilegiata cu Gazprom) si pe alte directii actioneaza Franta, Spania sau Marea Britanie. Romania, imbatata deja de mirajul unei asa zise independente energetice viseaza in continuare.

Asta se intampla in urma cu doi ani. Ce s-a schimbat intre timp atat in Romania cat si in uniunea energetica europeana? Sunt intrebari la care nimeni de la Bucuresti nu stie sa raspunda. Cand noua revolutie energetica venita de la Bruxelles va cadea si peste Romania, cel mai probabil ca noi vom asista la obiectivele stabilite ca vitelul la poarta noua.