Producția de energie regenerabilă înregistrează o explozie peste tot în lume, cererea de panouri fotovoltaice, turbine eoliene și alte componente pentru această industrie fiind la cele mai ridicate niveluri. China domină de departe producția internațională, în timp ce Europa și alte țări devin din ce în ce mai dependente de capacitățile de producție chinezești. Atât în cee ace privește produsele finite cât și materia primă. În ciuda eforturilor de a crește și mai mult capacitățile de producție a energiei regenerabile, au început să apară tot mai multe semne de întrebare privind resursele de dezvoltare ale industriei energiei verzi. Au apărut deja semne că marile companii din domeniu au început să înregistreze pierderi mari, încă din anul precedent.

Conform unei analize a OilPrice.com, tot mai multe companii mari deținătoare de parcuri eoliene au raportat pierderi de multe miliarde de euro ceea ce a îngreunat dezvoltarea de noi capacități pentru producția de energie din surse regenerabile la nivel mondial. În aceste condiții apare îngrijorarea că multe firme ar putea fi descurajate să mai investească în noi proiecte eoliene sau solare necesare pentru accelerarea tranziției de la combustibili fosili la alternative verzi, dacă nu vor putea obține profit. Inclusiv România a lansat anul acesta schema de suport prin intermediul Certificatelor pentru Diferență (CfD) tocmai pentru a menține interesul investitorilor în acest domeniu.

În cazul energiei eoliene, perfecționarea tehnologiei de construcție a turbinelor a condus la apariția unei noi generații de generatoare de energie electrică, gigantice, care sunt mai sigure, mai fiabile și mai silențioase în exploatare decât predecesoarele lor. Dar toate acestea au un preț pe măsură.Producția de energie electrică bazată pe energia eoliană a crescut exponențial în ultimii ani datorită unor mari fonduri investite în cercetare, dezvoltare și inaugurarea mult mai multor parcuri eoliene, atât pe uscat cât și offshore, la nivel global.

În 2021, producția de energie electrică în parcurile eoliene a crescut cu o cifră record de 273 TWh, o majorare cu 17% față de anul precedent. Energia eoliană a cunoscut cea mai mare rată de creștere dintre sursele regenerabile.Motivul pentru o astfel de creștere rapidă a fost investiția uriașă în dezvoltarea proiectelor de energie eoliană la nivel mondial, capacitatea de producție crescând în 2020 cu 113 GW comparativ cu anul precedent. Spre comparație, în 2019 au fost adăugați doar 59 GW la capacitatea parcurilor eoliene, comparativ cu anul anterior.

Generarea globală de electricitate pe baza energiei eoliene a fost de aproximativ 1.870 TWh în 2021, comparativ cu 343 TWh în 2010. Dar această cifră trebuie să crească substanțial mai mult, până la 7.900 TWh în 2030, pentru a se atinge obiectivul de zero net emisii.

Cum pot fi recuperate costurile investițiilor?

În ciuda creșterii rapide din ultimul deceniu a producției de energie eoliană, companiile realizează că este foarte dificil să transforme puterea vântului în profit. Și problema nu este pe partea de cerere, deoarece aceasta crește substanțial de la un an la altul pe măsură ce guvernele din întreaga lume vor să reducă dependența de combustibilii fosili. Însă cercetarea și dezvoltarea, ca și construcția imenselor ferme eoline nu sunt deloc ieftine, iar recuperarea banilor investiți nu se produce așa cum anticipau companiile.

În iunie 2022, au apărut informații care arătau că unele dintre cele mai mari companii din lume din industria energiei eoliane se înregistrează mari pierderi. Cei mai mari producători de trubine eoliene și generatoare, Vestas Wind Systems, General Electric Co. și Siemens Gamesa Renewable Energy au înregistrat cheltuieli extrem de mari cu materiile prime și logistica provocate de pandemie, când lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte. Acest lucru a venit după o cursă a dezvoltării de noi echipamente, în care marii producători mondiali au concurat între ei, care construiște cele mai înalte și mai puternice turbine eoliene fără să țină cont de costuri, ci doar pentru a fi în top.

Ca urmare a acestui mediu neprielnic, experții se întreabă dacă companiile vor putea să recupereze pierderile pentru a se asigura creșterea anuală a capacități de producție a energiei eoliene cu 250 GW, necesară pentru îndeplinirea obiectivului global pentru anul 2030. Din fericire, în ciuda pierderilor de anul trecut, companiile rămân optimiste în privința perspectivelor viitoare.

În SUA, acest lucru a fost parțial realizat de noile credite fiscale și subvenții care vor fi acordate prin Legea de reducere a inflației promulgată anul trecut de președintele Biden. În plus, având în vedere că cererea de energie eoliană va continua să crească în deceniile următoare, dificultățile cu care se confruntă în prezent industria de profil sunt privite ca pierderi temporare pe o traiectorie general pozitivă. România are instalată o capacitate eoliană totală de 3.000 MW, în primul rând ca urmare a vântului puternic și regulat din Dobrogea, acolo unde se află instalată aproximativ 80% din capacitatea totală. În România, contractele de racordare la reţea vizează, până în 2025, proiecte pentru energie eoliană de circa 3.000 MW.

Fotovoltaicul câștigă teren

Mult mai promițătoare sunt în momentul de față investițiile în energia fotovoltaică, aspect remarcat chiar și în țări care nu dispun de un potential eolian foarte mare. Principalul avantaj al parcurilor de panouri fotovoltaice este că acestea permit obținerea energiei electrice cu costuri minine de întreținere pe termen lung, în condițiile în care durata de viață a unui panou fotovoltaic este de circa 25 de ani.

Investiția inițială pentru o astfel de construcție este încă ridicată, însă fondurile alocate de Uniunea Europeană și finanțările acordate de statul român pentru locuințe rezidențiale vor determina un număr tot mai mare de proprietari de case să-și instaleze sisteme de panouri fotovoltaice pentru a-și reduce costurile cu energia electrică și pentru a nu depinde de un anumit furnizor. Energia solară și cea eoliană au fost cele mai dinamice în ceea e privește expansiunea crescându-și capacitatea instalată cu ritmuri superioare mediei sectoriale, de 8,1% și, respectiv, 7,2%. Biomasa și gazele din surse regenerabile au înregistrat, de asemenea, un avans de 5,5%, în timp ce capacitățile hidroelectrice au stagnat din punct de vedere al mărimii și în 2021 au fost aproape identice cu cele de la începutul perioadei.

În ultimii doi ani, investițiile în energie regenerabilă în România au trecut de la o ambiție amorfă la o soliditate financiară, susține raportul. Planul național de energie și climă 2021-2030 (INECP), cuplate cu obiectivele UE și finanțarea de stat au transformat energia regenerabilă din România în energie regenerabilă. un teren fertil pentru investitorii privați. Obiectivul UE de a ajunge la emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050 a dus și mai departe impune și mai mult agenda energiei verzi. Angajamentul României față de transformarea energetică se reflectă în INECP, care vizează o cotă de 30,7% de energie regenerabilă. în consumul final brut de energie până în 2030.

În acest scop, capacitatea totală de energie electrică instalată a României este stabilită să crească cu aproximativ 32% în 2030, comparativ cu 2020, în principal datorită instalării de noi capacități de energie eoliană și solară în valoare de de 2,302 GW și, respectiv, 3,692 GW. Acest lucru ar aduce capacitățile totale instalate de proiecte eoliene și solare în 2030 la 5,255 GW și, respectiv, 5,054 GW. Conform estimărilor, energia hidroelectrică își va menține poziția de lider, ca fiind principala resursă energetică din România în ceea ce privește capacitățile instalate, în creștere de la 2,953 GW în 2020 la 7,593 GW în 2025.