Cât de păgubos este pentru România cel mai mare parc din Europa construit în Arad ?

Catalin Dragostin

Analiza de față, este generată de proiectul concret de mai jos, dar, și de multe altele similare

https://www.euronews.ro/articole/cel-mai-mare-parc-fotovoltaic-din-europa-se-construieste-la-arad-si-va-costa-800

Să sumarizăm datele principale ale ”celui mai mare parc fotovoltaic din Europa”:

• Cca 1000 Ha scoase din circuitul agricol.
• Cca 1000 MWe PV instalate, la un cost de cca 800 mill. EUR
• Cca 500 MW capacitate stocare, la un cost de cca 200 mill. EUR, iarăși, cea mai mare din Europa
• Nu este clar ce se intimpla cu miile de panouri dupa 10-20 de ani de functionare cind trebuie să scăpam de ele (primaria locala, sau investitorul ?!) si cum/daca aceste costuri sunt ”internalizate”

Mergind mai departe, pe o simplistă analiză B/C (BENEFICIU/COST), vedem din adunarea celor de mai sus:

COST: cca 1 miliard EUR

BENEFICIU:

• Presupunem factor de utilizare a puterii instalate (cu stocare cu tot) de 15% (cu generozitate), vom avea cca 150 MWe producind in 8000 h/an, cca 1.200.000 MWh @ pret mediu anual de sistem de 100 EUR/MWh (iar suntem foarte generoși in estimare), obtinem un beneficiu anual de cca 120 mill. EUR/an
• Emisiile inlocuite in sistemul energetic (”displaced”) de electricitatea curată produsă, să le estimăm la cca 0.2 tCO2/MWh, deci, emisii evitate azi la 240.000 tCO2/an (suntem din nou generoși și nu considerăm eventualul impact cf. Taxonomy, LCA – Life Cycle Assesment).

BENEFICII:

– 120 mill.EUR/an

– 240.000 tCO2e/an evitate, dar, acestea vor scădea anual, pe masură ce noi regenerabile se vor instala,

Iar la 80 EUR/tCO2, astăzi, estimăm un beneficiu din emisii de cca 20 mill. EUR/an

TOTAL BENEFICII: cca 140 mill.EUR/an

  Iar raportul BENEFICIU/COST = 14%                 (rezultat din 140 /1000= 0.14)

Să evaluăm acum, prin aceeași metodologie B/C, ce ar insemna aceleași 1000 Ha, utilizate intr-un concept SAME (Securitate Alimentară Mediu si Energie) de bio – economie circulară, în 2 strategii:

STRATEGIA # 1

1. În primul rind, in cazul PV-urilor pe cimpuri agricole, întrucît se pretinde că terenul era necultivat (probabil neproductiv ?!), s-a scos din circuitul agricol. Ceea ce nu s-a înțeles sau știut (sau nu s-a dorit !?) este faptul ca, prin Directva RED-III (Renewable Energy), se acordă un bonus de 29 gCO2e/MJ bio-energie produsă de pe acel teren, degradat sau reabilitat,  pe o perioadă de 20 de ani. (este un bonus aproximativ egal cu nivelul emisiilor de CO2e ale unei centrale electrice pe lignit !)
2. Pe aceste terenuri, (bune sau degradate), stiința agricolă are soluții si anume, adaptarea la schimbări climatice, respectiv, schimbarea culturilor, adaptate climei si terenurilor.

Deci, bazat pe o experiența deja existentă in România, se pot cultiva plante care, evident, produc alimente dar si cantități substanțiale de deșeuri (wastes), cu mari aplicații in energie, ca exemplu Sorgul Zaharat:

https://cordis.europa.eu/project/id/227422/reporting

http://www.sweetfuel-project.eu/exploitable_results

Pornind de la acestea de mai sus, exista posibilitatea realizării lanțului de economie circulară construind un complex industrial integrat : fabrica prelucrare sorg si productie alimente + Centrala Cogenerare

Costul Estimat al Investitiei: cca 70 mil. EUR  

Cultivarea Sorgului – Prelucrarea industriala pentru zahăr si făină – Rezultă Deșeuri biomasă (BAGASA)

Ceea ce se obține din 1000 Ha conform lanțului de mai sus :

Cca 100.000 t tulpina Sorg – Sirop/Zahar-18000 t/Faina-20000 t – Bagasa (energetica) / 70.000 t

(NA. tulpina = recolta-frunze-paniculi sorg)

BENEFICII:

• Sirop/Zahar: cca 16,000,000 EUR/an (scuteste din importurile anuale de 500.000 t zahar/an in valoare de cca 1 miliard EUR/an, respectiv micșoreaza deficitul comercial. Sirop ca mierea, non-diabetic)
• Faina de Sorg: cca 8,000,000 EUR/an (aliment special, fara gluten, foarte valoros)
• Bagasa (Biocombustibil, definit in RED-III, Directiva UE Regenerabile, ANEXA-IX, Partea A, punctul j), definit ca materia prima ideala pentru producerea de biocombustibili avansați). Cantitatea permite
  • Instalarea unei Centrale de Cogenerare care poate functiona ”in bandă” 8000 h/an cu :
    • Putere electrica 11 MWe- Beneficiu cca 8,800,000 EUR/an (@100 EUR/MWhe)
    • Putere termica 25 MWt – Beneficiu cca 10,000,000 EUR/an )50 EUR/MWht)
  • Emisiile CO2 ”Bonus” cf RED-III: cca 36 tCO2/h, rezultind din suma Puterilor Electrice si termice, evaluat la 23 mil. EUR/an
  • TOTAL BENEFICII: cca 65,000,000 EUR/an 

Iar analizind acelasi raport simplist  BENEFICII/COST, se obtine:

                             Raportul BENEFICII/COST  = 90%        (resultat din 65/70)

Din cele de mai sus, in care se incearcă sa se demonstreze ridicolul deciziei de a instala centrale fotovoltaice pe terenuri agricole (sau indiferent ce fel de teren-chiar si necultivat, dar care poate fi redat agriculturii) dar mai ales, cît de păguboasă este o astfel de decizie !

Aceasta de mai jos este o ilustrare elocventă a magnitudinii problemei descrise :

https://agrointel.ro/291040/moise-madr-peste-5-000-ha-de-teren-s-au-scos-din-circuitul-agricol-pentru-parcuri-de-energie

Ridicolul deciziei, pe linga argumentele strict economice aduse mai sus, apare punindu-ne urmatoarele intrebări:

• De ce renunțăm la 1000, sau 5000, sau 100.000 Ha teren agricol (deci un foarte bun ”asset”), pe care il dau in concesiune, sau il vind, contra a citeva zeci de mii de EUR chirie, sau, chiar citeva milioane EUR, fara a valorifica noi acest ”asset” ?
• ”Investitorul”, plateste anual concesiunea, citeva zeci sau sute de mii de EUR/an dar, sa nu uitam ”grosul” Beneficiilor nu se regasesc in satul, comuna sau regiunea respectiva decit intr-o foarte mica măsura.
• De altfel, exact cele de mai sus, se regasesc si in Strategia Guvernului pentru dezvoltarea economiei circulare, asa cum a fost descrisa mai sus: SECURITATE ALIMENTARA-MEDIU-ENERGIE
• Niște PV-uri pe cimp, sunt elemente de economie liniară, nu circulară și nu dezvoltă economia locală, iar MADR nu are nici cea mai vagă idee despre rolul si resursele energiilor regenerabile in domeniul lor-agricultura. Pur si simplu, ascultă fără să ințeleagă, ce ”sfaturi” primesc de la ”advisors and consultants” despre cum se face decarbonizare sectorului lor și ce potențial uriaș au la dispoziție.

În acelasi context, ne putem imagina ce s-ar intimpla daca in loc PV-uri, vom construi 3-4 complexuri industriale pentru 200.000 Ha (numai 2% din suprafata agricola a României !). Vom produce :

• Zahar (devenind exportatori !. N.B in România nu mai exista nici o fabrica de zahar astazi, din cele 19)
• Făină (devenim exportatori de produse fara gluten, foarte căutate)
• Vom instala capacitâți de Cogenerare pe regenerabile de cca 2200 MW (IN BANDA !, perfect controlabile, si care pot produce si energie termică
• Aceste capacități electrice, sunt inglobate intr-un cost total de investiții de cca 14 miliarde EUR, produc mult mai mult decit intreg programul nuclear U-3-4 + SMR care costa cam tot atît (nu mai socotim valoarea adăugată de mediu, combustibili avansati, bioeconomie, energie termica, etc. Acestea ar putea fi considerate ”bonus”)

Scenariul este fără deșeuri, curat, asigurînd dezvoltare integrată agricultură-industrie in mod sustenabil

STRATEGIA # 2

Stadiul cel  mai avansat la care se poate ajunge in materie de bioeconomie si dezvoltare circulară, este ca, plecind de la Complexul alimentar + CHP descris mai sus, în Strategia # 1, sa se atașeze si o biorafinarie tehnologie G2 (Generatia 2-a), care va produce biocombustibili avansați (bioethanol) din deșeurile de Bagasa (biomasa) rezultate din prelucrarea Sorgului zaharat. (exact cum prevede Directiva RED a CE de energii regenerabile). Bioethanolul este combustibilul ideal pentru decarbonizarea transporturilor (poate arde in motoare fara probleme, sau se amesteca cu benzina sau motorina, România avind obligatii in acest sens !).

Pentru creșterea eficienței si capacității biorafinariei, Sorgul se poate ”hibridiza” (amesteca) cu Porumbul, rezultind cantități si mai mari de bioethanol, in tehnologia G1.5.

In final, biorafinăria va produce mari cantități de bioethanol, CO2 biogenic, energie verde, H2 verde, furaje pentru animale, ulei de porumb comestibil sau RNG (Renewable Natural Gas – ca proprietati, identic cu CH4 fosil !). Mai mult, porumbul românesc poate fi valorificat astfel pina la ”produse finale”, in loc sa fie exportat (degeaba ne lăudăm ca ”suntem mari exportatori” – exportăm forță de muncă si subventii agricole pentru o materie prima brută, care ni se intoarce prelucrată in produse finite din cele mentionate. (N.B. o mare parte din porumbul românesc este folosit pentru producția de bioethanol in alte țări. De ce n-am face noi asta ?)

Aceasta Strategie și beneficiile pe care le poate aduce din punct de vedere macroeconomic, cu implicatii si pe verticală si pe orizontală, nici nu mai are rost sa fie comparată economic cu opțiunea primitivă a unor  centrale PV instalate de niste ”investitori” pe cîmpuri agricole. Aceștia, evident,  iși urmaresc propriile interese, care, în mod evident, nu corespund neapărat cu interesele macro-economice ale României cel puțin în privința folosirii acestei resurse – terenul agricol.