Cat de vulnerabili sunt in realitate consumatorii vulnerabili din Romania si ce impact ar avea o crestere a preturilor la energie si gaze asupra acestora?
In proiectul de modificare a Legii 123, respectiv a OUG 114, trimis Comisiei Europene, autoritatile din Romania incearca sa demonstreze ca o liberalizare brusca a pietelor de energie si gaze ar duce la o adevarata explozie a preturilor cu impact deosebit asupra consumatorilor din Romania, in speta a celor aflati in regim reglementat. Amintim ca scopul declarat al OUG 114 a fost tocmai protectia acestei categorii de consumatori intr-un moment in care piata libera nu anunta in nici un fel un pericol al exploziei preturilor. Paradoxal, acest lucru s-a intamplat la numai cateva luni dupa intrarea in vigoare a ordonantei “lacomiei”, ceea ce a demonstrat ca reglementarea intr-o piata concurentiala face mai mult rau decat bine. Si totusi nu am invatat nimic de aici. Dimpotriva, continuam sa sustinem ca avem nevoie de o dereglementare in etape, evident, tot in ideea protectiei consumatorilor vulnerabili.
In Romania exista in momentul de fata peste 4 milioane de consumatori vulnerabili, conform autoritatilor. Pentru acestia pretul la energie electrica si gaze a fost plafonat prin intermediul OUG 114, cu consecinte dezastruoase pentru piata concurentiala si pentru restul de consumatori din Romania, care nu se incadreaza in categoria vulnerabililor. In realitate, si autoritatile stiu acest lucru, numarul real al consumatorilor vulnerabili trece putin peste un million, daca ne referim la standardele care definesc saracia energetica. Cu alte cuvinte, protectia aratata de statul roman merge deopotriva si la cei cu venituri de cateva mii de lei pe luna in aceeasi proportie cu cei care au venituri de zeci sau sute de mii de lei pe luna.
Acesta este doar un aspect. Celalalt, mult mai relevant, tine de faptul ca o asa zisa explozie a preturilor la energie si gaze pentru consumatorii casnici nu ar avea o relevanta extrem de mare in factura finala. Practic, daca am presupune ca pretul la energie electrica ar creste cu 20% in cazul unei liberalizari fara etape a pretului energiei, la un consum mediu de 50-100 de KW/luna (cat are o gospodarie din Romania) factura finala ar creste cu cativa lei/luna, probabil cu 10 lei dupa anumite calcule. Este chiar un dezastru, in conditiile in care pentru celelalte categorii de consumatori pretul a crescut mult mai mult exclusiv dupa aparitia OUG 114?
Mai mult decat atat, daca s-ar avea in vedere exact numarul consumatorilor afectati de saracia energetica (peste un milion de consumatori) protectia acestora ar fi mult mai usor de facut, in primul rand fara sa afecteze mecanismele concurentiale de piata. Iata un termen care nu place deloc autoritatilor de la Bucuresti: mecanismele concurentiale de piata.
Cu toate acestea refuzam sa vedem realitatea. Directorul general al Directiei Generale Piata de Energie si Preturi din cadrul ANRE declara la Conferinta Energy-Center.ro (“Care sunt efectele Ordonantei de Urgenta 114/2018 asupra sectorului energetic? Ce implicatii ar putea avea modificarea sau abrogarea OUG 114?”) ca s-a constatat de catre Autoritate ca o piata liberalizata angro in paralel cu o piata reglementata pe retail duce mai curand la o protective a furnizorilor de energie (furnizorii de ultima instanta) decat la o protectie reala a consumatorilor casnici. Pentru ca acestia nu sunt interesati de un management corect al achizitiilor si de alte aspecte ce tin de concurenta din piata, cei dezavantajati sunt in primul rand consumatorii. Nu intamplator, datele oficiale arata ca in ciuda aparitiei pretului reglementat consumatorii casnici continua sa migreze catre piata concurentiala, unde au oferte mult mai avantajoase atat ca prêt cat si ca servicii adiacente.
Sigur, pretul energiei nu este singurul argument pe care autoritatile romane l-au invocat in fata Comisiei Europene atunci cand au propus o dereglementare in etape a pietelor de energie si gaze. Mai este si problema contractelor semnate dupa aparitia OUG 114, problema achizitiei de energie si gaze in iarna acestui an, sau problema inflatiei. Toate ar putea avea un raspuns insa, daca nu s-ar mai pleca de la ideea falsa a protectiei consumatorilor vulnerabili.
Ce fac producatorii?
Iata ce spune Radu Constantin, manager dezvoltare Hidroelectrica, la conferinta Ennergy-Center “ Hidroelectrica este obligate sa vanda in piata reglementata la pretul de 111 lei/MWh, ceea ce a creat o mare presiune pe cash-flow-ul companiei. Noi am luat in considerare calendarul de reglementare initial si incepand cu 2017 am inceput sa semnam contracte pe termen mai lung, tocmai in ideea de a ne asigura cash-flow-ul necesar programului de investitii pe care il avem. Dupa aparitia OUG 114, am fost nevoiti sa refacem toate calculele pentru o noua perioada de tranzitie in care vom intra. Hidroelectrica este obligata sa vanda in piata reglementata 65% din productia de energie la pretul de 111 lei/MWh. Intre timp, in piata concurentiala pretul mediu este de 280-300 lei/MWh. Obiectivul major al Hidroelectrica este acela de a asigura stabilitatea sistemului energetic national, dar fara investitii acest lucru va fi din ce in ce mai greu de realizat”
O situatie asemanatoare o inregistreaza si producatorii de gaze. Daniel Apostol, director pentru relatii internationale al Federatiei Patronatelor din Gaze o spune direct: “Pretul la producatori a fost plafonat si in ciuda acestei decizii la consumatorul final pretul a crescut. Mai mult, am ajuns sa nu raportam pretul din Romania la productia interna, ci la productia din alta parte. Au fost recorduri absolute la importul de gaze in perioada de vara. Cand am mai intalnit asemenea situatii?Platim cu totii pentru niste decizii care nu au nici o legatura cu realitatea. Este adevarat, statul are datoria de a-si proteja cetatenii, dar nu toti cetatenii au nevoie de protectie. Daca ne uitam in topul celor mai bogati 300 de romani constatam ca absolut toti au prêt reglementat la energie si gaze. Pe cine protejam, asadar? In acelasi timp, impozitele specifice pentru industria de gaze au crescut cu 41% in timp ce veniturile industriei au crescut cu 8%. Cine poate justifica o asemenea dsiproportie?
Discriminare intre furnizori
O dereglementare treptata a pietei induce in continuare o concurenta neloiala inclusiv in randul furnizorilor de energie electrica si gaze naturale, cei care resimt de altfel cel mai puternic socul preturilor. Daca in cazul furnizorilor de ultima instanta legislatia le permite asigurarea unui profit garantat, dar mai ales recuperarea costurilor in cazul in care pretul energiei creste dupa dereglementare, in cazul furnizorilor concurentiali acest lucru nu este posibil, iar riscurile sunt asumate exclusiv de catre acestia. Am uitat foarte repede ca in perioada 2102-2017, cand piata de gaze a intrat in etape diferite de liberalizare, dar ANRE incerca sa protejeze consumatorii casnici (aceasta era explicatia oficiala) costurile furnizorilor au presupus o crestere de peste un miliard de euro. Drept raspuns, Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie a stabilit ca aceste costuri sa poata fi recuperate de catre cei doi mari furnizori de gaze pe parcursul a cinci ani. Si, evident, acest lucru s-a intamplat. Vorbeste cineva despre cealalta categorie de furnizori, care nu intra sub protectia ANRE? De ce o lege din Romania este pentru unii muma, pentru altii ciuma?
(continuare in numerele noastre viitoare)