Cata vreme ne mai furam caciula in privinta capacitatii reale de producere de energie electrica a Romaniei?

La inceputul acestui an, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei anunta ca Romania mai are inca o capacitate instalata de generare energie de 20.000 de MW. In vara anului trecut, aceeasi institutie sustinea ca vor fi scosi din sistemul energetic national vreo 3000 de MW (pe partea de productie), in conditiile in care cifra oficiala este de vreo 22.000 de MW. Si procesul era de abia la inceput, caci, impreuna cu Transelectrica, Autoritatea de reglementare intentiona sa elimine tot ceea ce este “umplutura” in acest sector. Cu alte cuvinte ar fi urmat retragerea licentelor pentru anumiti asa zisi producatori de energie electrica, care mai functioneaza doar pe hartiile oficiale. Evident, de la vorba la fapta este cale lunga, caci retragerea licentelor, sau curatenia s-a dovedit doar o buna intentie.

 Dovada ca ,dupa noua luni de la acest anunt, ANRE ne informeaza ca Romania dispune, oficial, de capacitati de producere a energiei electrice cu o putere instalata totala de 20.579 MW. Minune mare, nu-I asa? Adica, in loc sa scada capacitatea de productie ca urmare a eliminarii unitatilor fantoma, ea (capacitatea) a crescut cu aproape 600 de MW. Mai mult cu aproape 200 de MW cat are avea noua centrala de la Iernut, care nu se stie cand va fi pusa in functiune. De unde a aparut aceasta capacitate suplimentara?

Din pix, evident. Conform ANRE din totalul de 20.579,323 MW, 32,3% reprezinta capacitati hidro (6.643 MW), 23,3% pe carbune (4.787 MW), 15,6% hidrocarburi (3.212 MW), 14,6% eolian (3.003 MW), 6,9% nuclear (1.413 MW), 6,7% solar (1.383 MW) si 0,5% biomasa (106 MW). La capitolul “Altele”, sunt incluse capacitati pe baza de biogaz (20,452 MW), deseuri (6,03 MW) caldura reziduala (4,1 MW) si geotermal (0,015 MW).

Pentru cine cunoaste cu adevarat starea sistemului de generare din Romania este cat se poate de evident ca “umflarea” cifrelor vine din sectorul de carbune si cel pe hidrocarburi. Aici avem unitati, unele care intra si in rezerva de sistem, motiv pentru care primesc si niste bani fara sa produca ceva.

La aceasta capacitate stiintifico fantastica, realitatea din sistem arata cu totul altceva. Inca de anul trecut, tara noastra a trecut din pozitia de exportator net de energie electrica in cea de importator net. Explicatia este cat se poate de simpla: fie mare parte din capacitatile existente nu mai pot produce nici macar un MW, fie pretul de productie este atat de mare incat nu ar avea cui vinde energia. Chiar si in conditiile in care importam zilnic peste 1000 de MW, pretul energiei electrice din Romania este cel mai mare din zona.

Iata un exemplu simplu. Ieri, la 10 dimineata, consumul de energie electrica din Romania era de 7987 MW, la o productie de 6769 MW. Ca atare importam 1187 de MW. Seara, la ora 20,00, consumul a atins nivelul de 8286 MW, iar productia era de 7162 MW si importul de 1124 MW. Pretul in piata pentru ziua urmatoare (mediu) era de 42,70 euro/MWh in Romania, in timp ce Cegia si Slovacia aveau un pret de 35,35 euro/MWh. Si ungurii erau cu un euro sub pretul nostru. Toate aceste date nu mai sunt o surpriza pentru nimeni si iarna care se apropie ne va arata adevarata capacitate de producere de energie electrica a Romaniei, cu totul alta decat cea reliefata in analizele ANRE.

Inca din luna august a anului trecut, presedintele ANRE, Dumitru Chirita, declara ca acele grupuri care nu mai sunt functionale isi vor pierde licenta, pentru a nu mai aparea in statisticile oficiale privind capacitatea energetica instalata a tarii. “Romania are teoretic o putere instalata de foarte mari dimensiuni, 24.000 de MW, iar disponibili efectiv sunt undeva la 16.000. Ceilalti 8.000 MW sunt, in mare masura, megawati care nu mai exista fizic sau nu mai sunt disponibili de foarte multa vreme”, a spus seful ANRE.

Adica, 16.000?

Energy-Center a aratat inca de anul trecut realitatea din sistem. Am adauga ca intre timp situatia s-a inrautatit si mai mult, in conditiile in care Mintia nu mai produce aproape nimic, Complexul Energetic Oltenia nu poate trece sub nici un fel peste pragul de 1500 de MW, iar investitiile in capacitate noi sunt inexistente. Va reamintim care era situatia reale a sistemului de generare de energie electrica inca din perioada in care tara noastra mai reusea sa exporte energie, respective anul 2017.

Capacitatea de productie de energie electrica stagneaza

Pe partea de investitii in productia de energie electrica inregistram cele mai mari ramaneri in urma, prin comparatie cu alte tari europene, exceptie facand industria regenerabilelor care a luat un avant extrem in perioada 2012-2016, cand au fost instalati in jur de 5000 MW in eolian si fotovoltaic, in baza unei scheme de sprijin extrem de generoase in faza initiala. Prin comparatie, Polonia a dat in functiune o centrala noua de peste 1000 MW, pe carbune, la sfarsitul anului trecut. Ungurii si bulgarii investesc in reactoare nucleare, alte tari in centrale eoliene sau pe gaz.

Structura sectorului de generare din Romania cuprinde in momentul de fata practic toate tipurile de productie, de la carbune, la nuclear, la hidro, la termic si pana la regenerabile. Avem un mix energetic de exceptie, dar eficienta lui incepe sa-si arate limitele in lipsa investitiilor. Iata cum se prezinta sistemul de productie, in teorie si in practica, cu avantajele si dezavantajele lui

Datele statistice luate in evidenta in strategiile energetice ale Romaniei consemneaza o putere instalata de 24.000 MW, din care se spune ca ar fi functionali cam 14.000 MW. Prima mare eroare care se face si care incet incet incepe sa-si arate consecintele. In primul rand, aceasta falsa iluzie ca am avea instalati 24.000 MW implica si consecinte pe plan international, mai ales atunci cand vorbim de capacitatea de interconexiune a Romaniei, care este raportata la capacitatea iluzorie de productie si nu la cea reala.

Obligatia europeana de a atinge procentul de 10%, pe relatia de interconexiune, raportat la puterea instalata de 24.000 MW, ar fi cu totul alta daca ne-am rezuma la ceea ce recunoastem, adica o putere de 14.000 MW. Din pacate, iarasi ne furam singuri caciula. La ce ne ajuta? La nimic. Dintr-o eroare, sau ignoranta legislativa, se pare ca nu putem scoate din raportari capacitati de productie care exista doar cu numele si care nu vor mai produce in veci energie electrica.

Calculul matematic, aritmetic in realitate este simplu:

– Hidroelectrica, cea mai performanta companie din piata de energie electrica, are o capacitate instalata de 6382 MW. La modul ideal, cand nivelul hidraulicitatii este cel prognozat atat pe Dunare cat si pe raurile interioare sau in lacurile de acumulare, Hidroelectrica poate atinge un varf de productie de 3500-4000 MW. De prea putine ori se intampla insa acest lucru si nu mai mult de cateva ore, in cel mai bun caz zile. In realitate, Hidroelectrica poate miza pe o medie de 2000-2500 MW, rolul ei de baza fiind asigurarea serviciilor de sistem (vom reveni cu declaratiile domnului Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica);

Complexul Energetic Oltenia, al doilea mare producator din Romania, cu o putere instalata de 3240 MW, poate produce la varf, de asemenea in conditiii ideale, 2900 MW, nu mai mult de cateva zile insa. Nu tine de o eventuala lipsa a carbunelui, ci de conditii tehnice efectiv. Dincolo insa de productia de varf, conducerea CE Oltenia estimeaza ca o productie medie si constanta s-ar situa undeva la 1650-1700 MW.

Nuclearelectrica, care are o putere instalata in cele doua unitati nucleare, de 1400 MW, este producatorul cu cea mai mare constanta. Cu exceptia perioadelor de oprire a unuia sau altuia dintre reactoare pentru reviziile specifice, sau in cazul unor incidente, Centrala nucleara de la Cernavoda produce in banda cantitatea de energie pentru care a fost proiectata, fara a fi influentata de factori externi, cum se intampla in hidro, carbune sau vant.

Energia eoliana, care din punct de vedere al capacitatii instalate rivalizeaza cu cei mai mari producatori (aproximativ 5000 MW) a fost acceptata cu mare greutate in sistemul energetic, datorita dependentei de conditiile meteorologice, se confrunta cu mari probleme din pricina blocajului aparut in vanzarea ceritficatelor verzi. Aportul acestui tip de energie la totalul energiei electrice produse in Romania este greu de cuantificat si mai ales de apreciat. Sunt zile in care energia regenerabila (incluzand aici si fotovoltaicele) depaseste 2000 MW productie, dar sunt zile in care vorbim si de cate zeci de MW. Cu toate acestea, procentual vorbind, energia regenerabila are un aport mediu anual de circa 10-15 % sau chiar peste, in totalul energiei electrice produse in Romania.

Urmeaza apoi cele doua centrale apartinand celor doi mari producatori de gaze din Romania (Romgaz si Petrom), respectiv centralele de la Iernut si de la Brazi, care contribuie si ele cu circa 400, respectiv 800 MW la sistemul energetic. La acestea se adauga capacitatile de productie ale ELCEN si cele cateva centrale ramase in functiune (in cogenerare), cu un aport de circa alte 2000 MW.

La aceasta succinta prezentare a capacitatilor de productie functionale din Romania ajungem undeva la o medie de 9000-9500 MW. Ea nu este usor de intretinut insa pe o perioada mai lunga, cum ar fi cazul unei ierni prelungite. De unde ne acoperim atunci diferenta de consum? Desigur, raspunsul este simplu: din import. Ceea ce uitam insa este faptul ca atunci cand Romania are un consum ridicat, dat in general de conditiile meteorologice, si tarile din jurul nostru se confrunta cu aceeasi siutatie. Si atunci, s-ar putea sa nu avem de unde importa.

Avand in vedere evolutia ultimilor 27 de ani nu ne asteptam ca pe partea de generare sa se intample ceva semnificativ in 2018, din punctul de vedere al investitiilor. Ramane in lucru cel mai important obiectiv aflat in faza de constructie-centrala electrica de la Iernut apartinand Romgaz- care urmeaza a fi finalizata in anul 2020. Sunt, de asemenea, in derulare proiecte de modernizare si retehnologizare la doua grupuri de la Complexul Energetic Oltenia, precum si la centralele Stejaru, respectiv Vidrau si Jiu (apartinand Hidroelectrica). Cat priveste investitiile in industria regenerabila acestea sunt categoric stopate de legislatia aflata in vigoare. In concluzie, capacitatea de generare energie electrica a Romaniei nu va creste in nici un fel in 2018, dimpotriva, marea provocare constand in mentinerea ei la nivelul actual.

S-a schimbat ceva intre timp? Absolut nimic. In regenerabile nu s-a mai investit nimic, reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda devin poveste, centrale noi pe gaze nu au aparut iar cele aflate in cogenerare dispar una cate una. Mai avem 10.000 de MW disponibili in momentul de fata?