Cătălin Dragostin despre mixul energetic decarbonizat al României

În calitate de simplu membru al Consiliului Onorific creat de Ministerul Energiei pentru emiterea unor recomandări sau consultări cu privire la Strategia Energetică a României, îmi permit să-mi exprim opinia referitor la acest articol

https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/romania-poate-avea-un-mix-energetic-complet-decarbonizat-in-anul-2040-fara-riscuri-privind-securitatea-energetica-daca-reduce-capacitatile-energetice-pe-gaze/

si despre despre ce ar trebui sa facă România in strategia sa, bazat pe modelarea unei entități maghiare denumite REKK (vezi jos),  cu ajutorul EPG (Energy Policy Group) din România

https://rekk.hu/modeling/power-market-modeling

Înainte de a comenta cîte ceva despre ”descoperirile” entității maghiare, ajutate de EPG Group, care par îngrijorate de mixul energetic complet decarbonizat al României, trebuie sa mentionez faptul că EPG (care are are 3 membri in Consiliul Onorific !), și nu-mi amintesc (dar poate greșesc eu) sa fi menționat ceva în interiorul Consiliului Onorific despre vreo ”modelare least cost a SEN” în pregătirea strategiei energetice în România, deși personal, am recomandat insistent folosirea unei metodologie de cost minim (oricare !) in stabilirea strategiei.

Revenind la citeva din ”recomandarile” sau ”descoperirile” analizei efectuate de cele 2 entități, se ridică citeva mari semne de intrebare asupra acestora (citez din simularile facute pe SEN-ul nostru si de noi și alții, căci REKK sau EPG nu sunt singurii care stiu sau pot să facă așa ceva, comparativ cu ce am făcut și noi și alții):

• Citat #1: din articolul publicat de EPG ”… Sprijinirea dezvoltării de capacități regenerabile suplimentare, cu un accent tot mai mare pe energia eoliană și pe stocare. Investițiile în energia eoliană offshore ar trebui să devină o prioritate pentru următorul deceniu, împreună cu o extindere a tehnologiilor de stocare la scară largă . ( de aici este exclusa CHEAP Tarnița-1 GW si alte hidro, din care citez: ”… noile investiții propuse în capacități hidro (300 MW în capacități de mici dimensiuni și 1 GW într-o hidrocentrală cu pompaj care ar urma să intre în funcțiune în 2032) ar avea doar un efect limitat asupra prețurilor energiei electrice și al securității energetice, în scenariul în care investițiile menționate anterior în stocare (baterii) sunt realizate….”)

Comentariu #1: alte simulări bazate pe resurse integrate si obiective de cost marginal minim de sistem pe termen lung (nu prețuri cum se pretinde ca s-a făcut analiza respectivă), arată exact invers:

• Prioritatea #1 este CHEAP (și nu numai de 1 GW ci chiar 2 GW) din motive foarte simple:
• Durata de viața a unui astfel de obiectiv este de minim 50-60 de ani
• Este ”environmentally friendly”, spre deosebire de bateriile de orice fel, mari consumatoare de metale rare, costisitoare si mai ales, durata de viață limitată (sigur, Ungaria iși construiește fabrici de baterii electrice cu tehnologii chinezești, dar asta nu trebuie in mod necesar sa fie folosite in SEN-ul românesc). Cu alte cuvinte, problema se pune exact invers: bateriile vor avea un efect limitat asupra preturilor energiei electrice si securitatii energetice, in cazul in care CHEAP la nivel TSO sunt realizate.
• 1 GW CHEAP scutește investiții in noi capacități de eoliene de cca 400 MW (sau invers, permite introducerea de noi capacitîli RES)
• CHEAP in România va deservi nu numai România ci si pietele CEE si SE-Balcani si Moldova
• Prioritatea #2 sunt Hidro, din motive foarte simple:
  • Sunt singurele tehnologii RES (alaturi de Biomasa), care pot inlocui centralele pe combustibili fosili ”in baza” sau ”semibaza”. Din acest motiv, centralele hidro neterminate trebuie finalizate, si de asemenea, trebuie analizate foarte serios posibilitățile unor noi Hidrocentrale pe Dunăre cu Bulgaria și Serbia (”problemele” de mediu si ”navigabilitate” sunt doar motive ca ”să nu se facă” decit ”să se faca”). In altă ordine de idei, statele din vestul UE si-au valorificat potențialul hidro in proportie de 80-90%, iar România doar 50-55%. In virtutea principiului ”tranziție justă”, ar trebui sa valorificam si noi cca 85% din potentialul hidro si apoi sa ne ocupam de mediu) 

• Comentariu #2 citez din articolul EPG ”… Reconsiderarea planurilor privind trecerea noilor capacități de gaze naturale la  hidrogen regenerabi (verde ?) întrucât acest proces nu este rentabil din punct de vedere economic…”
  • Concluzia este parțial adevarată: si analizele noastre arată ca H2 regenerabil (produs prin electroliza apei cu eoliene și solare) folosit in turbine/motoare cu gaz este o prostie energetică, DAR,
    • Aceleași instalații pot functiona insă foarte bine si foarte economic cu RNG (Renewable Natural Gas) produs complementar cu producția biocombustibililor avansați si SAF, resurse de care România dispune din belșug, sau cu bioethanol;
    • Sau, H2 produs prin alte procese (care acesta nu e considert verde de CE ?!), deși e verde toată ziua, pentru că nu conține altceva si e produs din RES, dar nu eoliene sau solare)

Dacă EPG s-ar fi inspirat din Strategia OMV-Petrom pina in 2035, ar fi descoperit ca aceasta entitate, si-a propus productia de biocombustibili avansati si SAF, prin exploatarea tuturor RES din România (inclusiv biomasa !), și să devina liderul României (Leader – of EnergyTransition-  of Romania and SEEurope), iar OMV, pare să se fi inspirat și din unele idei similare vehiculate prin Consiliul Onorific.

• Comentariu #3 citez din articol ”… Sprijinirea dezvoltării de capacități regenerabile suplimentare, cu un accent tot mai mare pe energia eoliană și pe stocare….”
  • Concluzia este parțial adevărată: și analizele noastre arată exact acelați lucru, cu deosebirea ca acele capacități regenerabile ar trebui să fie cele bazate pe economie circulara- biocombustibili avansați din biomasă (cam ceea ce ar vrea și OMV-Petrom)- preponderent agricolă și nicidecum pe energie eoliana în general și cu atit mai putin aceea off-shore în special, căreia sa-i mai garantăm si un ”strike price”. 

• Comentariu #4: Într-un scenariu mediu, dacă România iși propune cu adevarat sa renunte la importuri de combustibili fosili si sa-și acopere transporturile cca 20% cu biocombustibili avansați, si mai ales, să se adapteze la schimbarile climatice (ministrul agriculturii declara oficial ca România pierde anual cca 1000 Ha datorita desertificarii) atunci, tranzitia intr-o bioeconomie medie, ar face gazele din Neptun Deep inutile (rezervele pot fi inchise, sau, cine vrea sa cumpere gaze, să plătescă emisiile GES – vor fi cca 2 miliarde EUR/an), iar asta ar fi coșmarul oricarei companii de exploatare/procesare/vinzare combustibili fosili. Din ce s-a auzit sau s-a scris prin studiile de impact asupra mediului facute de Consultanții OMV (sau poate nu am inteles bine), gazele din Marea Neagra, exploatate de OMV, ”generează emisii negative”, ceea ce e o premieră termodinamică (atunci, nu văd de ce EPG si REKK sunt îngrijorate de decarbonizarea României si existența în planuri a multor CCGT ?!)

Mai sunt și alte probleme de principiu abordate incorect, dar, ne oprim numai asupra acestora arătate mai sus.

Catalin Dragostin