Ce efecte poate avea exploatarea gazelor de la Marea Neagra asupra economiei romanesti, daca acordurile petroliere vor fi respectate asa cum au fost negociate?
Operatorii de gaze din platforma continentala a Marii Negre au comandat companiei de consultanta Deloitte un studiu/raport, care sa evidentieze contributia proiectelor de explorare si productie a hidrocarburilor din aceste perimetre le dezvoltarea economiei romanesti. Nu este prima tentativa de acest fel din partea companiilor ce au concesionat perimetre gazeifere sau petrolifere in Romania, studiul amintit avand particularitatea ca se refera exclusiv la perimetrele offshore. Exista inca extrem de multe necunoscute, incepand cu valoarea zacamintelor din Marea Neagra si continuand cu exploatarea lor efectiva, cu transportul, cu valorificarea pe piata sau cu dezafectarea din faza finala. Tot ceea ce stim este ca faza de explorare se apropie de sfarsit si ca intrarea in fazele de dezvoltare si exploatare bate la usa. Marea necunoscuta a companiilor implicate tine, cum altfel, de legislatia romaneasca. Redeventele, taxarea, tranzactionarea acestor gaze si nu in ultimul rand impactul asupra consumului raman inca o necunoscuta. Singura certitudine este aceea ca s-au investit peste 3 miliarde de dolari in fazele premergatoare si ca un pas inapoi nu mai prea poate fi facut. Cum va fi facut insa pasul inainte?
De la acest din urma element, dar cel mai important, incep demonstratiile. Una dintre acestea este si studiul Deloitte din care vom reda cateva elemente de baza in randurile ce urmeaza. Este cat se poate de evident ca investitii de asemenea proportii , urmate de descoperirea unor zacaminte importante, nu pot decat sa fie benefice pentru economia Romaniei. De data asta nu mai asistam insa la o exploatare a resurselor realizata efectiv de catre statul roman, asa cum s-a intamplat pana la privatizarea Petrom, ci la concesionarea perimetrelor petrolifere in urma licitatiilor organizate de catre ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) unor companii straine care si-au asumat si riscurile financiare si deopotriva vor sa vada si rezultatele. Altfel spus, ca in orice afacere, cand investesti vrei sa si castigi. Statul roman insa, care nu a facut altceva decat sa scoata la licitatie perimetrele in cauza vrea un castig cat mai consistent fara a-si asuma nici un risc.
Dupa stiinta noastra un acord petrolier semnat si recunoscut de ambele parti nu mai poate fi modificat pe toata durata existentei lui. Apropo de redevente, una dintre cele mai batucite metode de a incasa bani la stat. Intervind apoi taxele suplimentare, accizele diferite impozite, care toate aduc bani la bugetul statului.
Ceea ce a vrut sa releveze studiul Deloitte tine tocmai de aceste aspecte. Noile exploatari de titei si gaze au impact asupra produsului intern brut, asupra incasarilor statului dar si asupra companiilor care contribuie la valorificarea rezervelor sau asupra fortei de munca mult mai mare decat simpla incasare a redeventelor. Este o politica a marilor companii care investesc in exploatarea unor resurse de a face cunoscute toate aceste aspecte, tocmai pentru a avea o pozitie de negociere adecvata in relatia cu concesionarul, adica cu statul in cazul nostru.
Asadar, inainte de a vedea cum vor fi exploatate, cum vor fi transportate sau valorificate gazele din Marea Neagra, important este ca noi sa constientizam impactul unor asemenea investitii in intreaga economie romaneasca. Vom mai avea ocazia sa discutam despre chestiunile de tin efectiv de activitatea de valorificare a resurselor din Marea Neagra, sau despre potentialul real al acestor zacaminte, apreciat de catre ANRM la circa 200 de miliarde de metri cubi, dar preventiv la doar 170 de miliarde de metri cubi de catre studiul Deloitte. De asemenea, si pretul la care vor fi valorificate aceste gaze este inca unul discutabil, mai ales ca vorbim despre o perspectiva pana in anul 2040. In studiul Deloitte s-a luat in calcul un pret mediu de 300 dolari/1000 mc, chiar daca previziunile Comisiei Europene indica un pret mai mare pentru perioada amintita.
Nu in ultimul rand, cel putin in stadiul actual al productiei de gaze din Romania, este cat se poate de evident ca intrarea in exploatare a rezervelor de la Marea Neagra va crea o surplus de gaze in piata interna si implicit o capabilitate de export. Vizate sunt Republica Moldova, Ucraina sau Ungaria. Pana acolo mai avem insa de dezbatut multe alte aspecte. Sa ne intoarcem insa la studiu Deloitte cu cateva elemente de baza:
– investitiile in sectorul sectorul hidrocarburilor din Marea Neagra vor genera pana in 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 miliarde USD si vor aduce un plus de 40 miliarde USD PIB-ului Romaniei. Tot in aceeasi perioada, impactul asupra pietei muncii se traduce prin sustinerea unui numar mediu anual de peste 30.000 de locuri de munca (locuri de munca directe vor si in jur de 700 dar se ia in calcul impactul asupra companiilor de servicii, produse etc).
– Cea mai mare suma, respectiv 9,5 miliarde de dolari, va fi reprezentata de impozitul pe profitul companiilor. Din TVA si accize vor veni 3,7 miliarde de dolari, din contributiile la asigurarile sociale – 6,5 miliarde de dolari, iar din redevente – 5,5 miliarde de dolari.
– Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari in proiectele din Marea Neagra, in perioada 2018 – 2040, conform raportului.
– Studiul analizează o perioadă de 40 de ani, incepand cu anul 2000. Datele utilizate apartin Deloitte sau provin din surse publice (Comisia Europeana, ENTSO-G, ANRM, ANRE, etc.), iar previziunile au fost realizate pe baza ipotezelor Deloitte Europa Centrala cu privire laevoluția, in general, a economiei romaneștiși, in particular, a industriei offshore.
– Raportul prezinta si valoarea strategica a proiectelor din Marea Neagra; acestea vor permite, ulterior asigurarii consumului intern de gaze, intarirea rolului Romaniei in asigurarea securitatii energetice regionale, transformand-o in tara exportatoare de siguranta energetica (35% din producția realizată in perioada de analiză ar putea fi exportată, diferența urmand să acopere declinul producțieionshoreșicreșterea consumului din Romania).