Ce legatura exista intre contractele bilaterale de energie si exporturile directe ale producatorilor?
Articolele 23 si 28 din Legea energiei electrice continua sa nasca dispute intre actorii pietei de energie electrica, in ciuda faptului ca legiutorul se arata inflexibil de fiecare data. Altfel spus, contractele bilaterale de energie si exportul de energie facut direct de catre producatori raman interzise. Intre timp, cuplarea pietelor intre Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia a determinat o crestere semnificativa e exportului de energie electrica a Romaniei, „succes” datorat in primul rand traderilor din piata. Mai exista insa si alte mecanisme, mai putin cunoscute de catre publicul larg, care permit exporturi in ciuda datelor privind capacitatile de alocare, sub forma de intrajutorare. Despre aceste exporturi vom vorbi in edititia noastra de luni. Pana atunci insa, merita sa ne aplecam asupra solicitarilor unor producatori de energie electrica de a vinde energia la export, fara a mai trece prin mecanismele pietelor OPCOM.
In realitate, la fel ca in zicala cu apostolii care au fost patru, apoi trei, Luca si Matei, singurii producatori care ar putea avea pretentii de export direct ar fi Hidroelectrica si, in cazuri exceptionale Complexul Energetic Oltenia. (Nu excludem centrala Petrom de la Brazi, dar aici lucrurile sunt mai complicate pentru ca acolo se consuma numai gaze din productia interna). Ambele companii si-au infiintat firme de traderi, dar ambele sunt blocate de lege sa faca export direct peste granita. In realitate, daca una dintre cele doua companii amintite ar tine cu dintii de export nu vedem de ce nu ar identifica o oferta buna din partea unui trader specializat, care ar avea piata externa asigurata, iar ulterior, respectivul trader sa cumpere energia de pe OPCOM si sa o duca peste granita. Sigur, comisioanele respectivului trader nu credem ca ar face energia achizitionata neperformanta, in urma adaosului comercial pe care si l-ar stabili.
„Conform art. 28 din Legea 123/2012, producatorii de energie electrica din Romania nu pot exporta direct energie electrica. Ca urmare, ei nu pot vinde in afara PZU decat pe alte platforme OPCOM, de unde poate fi achizitionata doar de furnizori si traderi inregistrati in Romania, sau direct consumatorilor finali. In consecinta, energia produsa de centrale din surse regenerabile nu poate fi exportata direct si, ca urmare, nici reimportata. Aceasta energie poate fi intr-adevar revanduta pe PZU la un pret mai mare decat cel cu care a fost achizitionata initial, dar acest lucru face parte din mecanismul de piata si nu are legatura cu exportul sau importul si se intampla si in lipsa cuplarii pietelor”, preciza in urma cu ceva vreme ANRE.
Problema este insa cu totul alta. in conditiile in care exportul/importul de energie depinde doar de pret si de capacitatea de schimb disponibila pe granita, iar prin mecanismul de cuplare se exporta/importa in mod implicit doar pana la egalizarea preturilor sau atingerea limitei de capacitate. Ne vom referi, de data asta, exclusiv la componenta de pret, caci de aici porneste totul. Complexul Energetic Oltenia a lasat-o mai moale cu dorinta de a face export direct, pentru simplu motiv ca stie clar ca la costurile pe care le are nu poate fi competitv pe pietele externe. Desigur, daca s-ar da drumul la contractele bilaterale si reprezentantii CE Oltenia ar negocia direct anumite conditii, cum au facut-o la un moment dat si pe piata interna, poate ca sansele de export ar deveni reale. Numai ca, in acest caz, respectivele contracte ar trebui urmarite cu cea mai mare atentie, data fiind experienta precedenta a incercarilor de aranjare a unor contracte, inclusiv pe platformele OPCOM. Analizele noastre au dovedit ceea ce afirmam acum.
Sa scoatem din ecuatie insa CE Oltenia si sa aratam ca, in realitate, singurul producator roman care ar putea vinde energie electrica la export este de fapt Hidroelectrica (poate si Petrom prin centrala de la Brazi). Vi se pare insa normal ca cea mai ieftina energie produsa in Romania, de catre o companie de stat, sa fie vanduta in exterior, iar consumatorul roman sa fie vaduvit de aceasta si sa plateasca energia scumpa produsa in termocentrale? Majoritatea specialistilor in energie au acuzat de lungul anilor ideea ca Romania sa vanda energie obtinuta din surse hidro pe pietele externe. Pai ce facem, ne vindem caciula? Ce ar insemna daca Petrom ar scoate titeiul din rezervele Romaniei si nu l-a prelucra aici, ci l-ar exporta direct? Unde-i castigul statului, sau a consumatorului roman.
„La ora actuala un producator de energie nu poate vinde direct, deci nu poate intra pe piata de export. Ceea ce produce intra mai intai pe piata interna, traderul fiind cel care stabileste directia pe care o ia energia produsa”, a declarat Niculae Havrilet, presedintele Autoritatiii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Toata lumea stie acest lucru si, cel putin in momentul de fata, credem ca reglementarea existenta este una corecta. Ce se va intampla dupa dezvoltarea mecanismului de cuplare a pietelor, in perspectiva unei piete unice europene nu putem sti. Dar, Hidroelectrica, singurul competitor valabil pe piata externa, sa se multumeasca deocamdata cu ce castiga de aici. Si sa nu uite de consumatorii romani. Ce fac traderii este o alta problema. Riscurile pe care si le asuma sunt direct proportionale cu castigul sau pierderea.
Exista insa si alte fete ale exportului de energie electrica. Vom incerca sa le deslusim in ancheta noastra din editia de luni.
Ar fi mult mai bine când faceți afirmații să vă bazați pe analize, cifre și nu să reluați păreri aruncate in presă. Spre exemplu este falsă afirmația ” cuplarea pietelor intre Romania, Ungaria, Cehia si Slovacia a determinat o crestere semnificativa e exportului de energie electrica a Romaniei”.
In fapt nu arătați diferența expusă in titlu ” intre contractele bilaterale de energie si exporturile directe”.
Dacă nu clarificați tot articolul devine o fumigenă.
Ziceți că preluați o precizare a ANRE fără a spune unde și când făcută. Mai mult precizarea ” producatorii de energie electrica din Romania nu pot exporta direct” nu este corectă deoarece un producător dacă ofertează pentru vânzare pe OPCOM poate avea ca răspuns la ofertă un cumpărător din exterior care astfel duce la o tranzacție de export. Faptul era recunoscut cu un paragraf mai sus.
Preluând se pare o declarație a președintelui ANRE susțineți că e corect ca traderul să stabilească direcția pe care o ia energia. Pe lângă faptul că nu spuneți pe ce reglementare-lege se poate face asta, nu realizați nici pericolul ca traderii să aibă libertarea de a dirija energia. Ignorați că acționând sub interesul unor puteri străine pot cumpăra energia în timp de pace și preț mic pentru o perioadă in care sunt programate crize, in cadrul unor contracte directe, bilaterale, netransparente in care pot impune penalități imense în caz de nelivrare. Deci și ”ce fac traderii” e o problemă ce trebuie să se supună legii, in acest caz in mod special Art.e 23 si 28 din Legea energiei electrice. Lăsați deoparte declarațiile politicienilor.
Am raspuns la articolul din editia trecuta, si la fel ca si in cazul anterior, asa cum de altfel a observat si dl Ghita Dacu, sunt foarte multe erori si sursele, cifrele lipsesc. Este o oarecare farama de adevar in ceea a fost prezentat, dar noi am recomanda rescrierea acestui articol deoarece informatiile nu tind sa duca la o concluzie oarecum clara, ci mai degraba la una neclara si eronata.
Un singur lucru am dori sa mai adaugam, si anume ca in contextul liberei circulatii a marfurilor nu cred ca mai incape in discutie posibilitatea de a pastra energia in tara pentru distribuita la un tarif preferential consumatorilor finali. Aceea nu mai este piata.