Ce s-a ales din planul de salvarea a Centralei Romag de 150 de MW de la Turnu Severin ?

În urmă cu peste trei ani, în plină criză de Covid, Ministerul Energiei, condus de Victor Popescu, anunța cu mare fast salvarea termocentralei de la Drobeta Turnu Severin (eferentă fostei Regii Autonome de Activități Nucleare) printr-o investiție masivă în retehnologizare și trecerea ei la funcționarea pe gaze în loc de cărbune. De asemenea, pe locul fostului depozit de zgură urma să fie instalat un parc fotovoltaic cu o capacitate de 50 de MW. Ca toate aceste lucruri să devină realitate, municipiul de la malul Dunării avea nevoie de o conductă de gaze care să alimenteze Centrala, dar și populația orașului care suferea și de frig și de lipsa gazelor.

Așadar a fost semnat un Memorandum între Romgaz și GSP (Grup Servicii Petroliere), pentru construcția unei centrale electrice pe fosta platforma  Romag, de la Turnu Severin, fără a se preciza însă cine va finanța investiția, când va fi demarată sau ce termen de finalizare a fost stabilit. Așa cum am anticipat încă la vremea respective, Memorandumul s-a dovedit o simplă gargară de campanie electorală. Între timp de termocentrală s-a ales praful, parcul eolian a rămas aerian, iar gazele…

Între timp, fostul combinat de apa grea si centrala aferenta de termoficare de pe platforma Romag (96 de hectare) au fost scoase la vanzare de catre lichidatorul Euro Insol, care cere vreo 40 de milioane de euro pentru teren si active. Cu toate acestea, ministrul Economiei, Virgil Popescu, dădea asigurari ca la Turnu Severin va exista un proiect pilot pentru o centrala electrica de 150 de MW si un parc eolian de 50 de MW pe amplasamentul fostei centrale.

La peste trei ani de atunci află că Transgaz a acordat consorțiului Gazpet Instal/ Moldocor/ Comesad/ Habau  un contract de 91 de milioane lei pentru construirea loturilor 1 și 4 din gazoductul de interes național Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa, care va aduce gazul, prin conductă magistrală, în regiunea Mehedinți/Caraș – Severin, un proiect intens promovat de fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. Firma Gazpet este specializată în construcții în domeniul infrastructurii de gaze. Moldocor, la fel, dar are și expertiză în confecții metalice. Comesad este companie de construcții în domeniul construcții-montaj în domeniul petrolier, iar Habau este un concern austriac specializat în montajul de conducte, care are un portofoliu consistent de lucrări și în România, conforma Economedia.

Amplasamentul lucrărilor care urmează să fie executate se află pe raza județului Mehedinți, în extravilanul și intravilanul localităților Prunișor, Husnicioara, Căzănești, Sisești, Ilovăț și Bălvănești. Lucrările vor dura maxim 24 de luni.

Economedia mai precizează că întregul proiect are un cost estimat de 430 milioane lei, iar licitația pentru realizarea lui a început din 2023. În noiembrie 2023, directorul Transgaz Ion Sterian venea într-o conferință de presă cu declarații dure despre Comisia Europeană, spunând că este de neînțeles de ce nu finanțează acest proiect și nici altele din sudul țării. Practic, Sterian recunoștea că nu a putut să meargă mai departe cu această conductă, pentru că nu avea finanțare.

O zi mai târziu, a venit o scrisoare de la Bruxelles, cu precizări de la directorul adjunct al Directoratului pentru Energie, Massimo Garriba, din care a reieşit că patru proiecte, între care şi cel în discuţie, „nu au fost avizate de Banca Europeană pentru Investiţii în urma proceselor de due dilligence tehnice și financiare, fiind astfel retrase de către autoritățile române înainte de a fi discutate în cadrul Comitetului de investiții din 24 octombrie 2023“.

Ulterior, Sterian a declarat că insistă cu acest proiect, precizând că va găsi de undeva banii, de la bănci comerciale, chiar cu plata dobânzilor aferente. „Încercăm să contractăm un credit sindicalizat. Am chemat la discuții toate marile bănci din România, dar suntem în contact și cu JP Morgan și Goldman Sachs din SUA″, preciza Sterian. Acum, la această licitație, am putut vedea în caietul de sarcini, la capitolul finanțare scrie „din fonduri proprii”. Acest lucru înseamnă că Transgaz a găsit banii la bănci.

Întreg proiectul va presupune construcția a 180 de kilometri de conductă pe teritoriul celor două județe menționate, are o capacitate de transport de 394 milioane mc/an și este preconizat să se finalizeze, cel mai devreme, în 2026. El va fi conectat la BRUA, gazoductul care leagă Sistemul Național de Transport gaze al României cu cele omoloage din Ungaria și Bulgaria.

Să sperăm că de data asta proiectl va avea sorți de reușită, dar asta nu înseamnă că la Turnu Severin va apărea și o central de 150 de MW care să funcționeze pe gaze. Ș ice nevoie ar mai avea sistemul energetic, mai ales în acea zonă, de o asemenea unitate.