Cine ghiceste care va fi viitorul carbunelui in energetica romaneasca?

Intr-un interviu acordat ieri colegilor de la Focus-Energetic, Daniel Burlan, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, recunostea ca in acest an compania a avut in medie o productie de putin peste 500 de MW/luna, in conditiile in care anii trecuti ponderea CE Oltenia in mixul energetic era undeva aproape de 25%. In viziunea actualei si fostei conduceri a CEO, certificatele de emisii de dioxid de carbon au fost cele care au ingenuncheat productia de energie pe baza de carbune, care nu mai poate fi competitiva intr-o piata in care se importa deja masiv energie ieftina. Problema este ca aceste certificate nu se vor ieftini nici in perioada urmatoare iar Comisia Europeana, prin Green Deal, exclude carbunele din orice mix energetic al anilor viitori.

Probabil, de la aceasta situatie fara iesire in aparenta a plecat si primul ministru Ludovic Orban cand a afirmat ca Romania trebuie sa renunte la energia electrica obtinuta prin arderea carbunelui si sa treaca la noile tipuri de energie, respectiv cea pe gaz si cea nucleara. „Reactoarele 3 si 4 sunt fundamentale, trecerea pe gaz a Complexului Energetic Oltenia, trebuie sa trecem la noile tipuri de energie”, a afirmat seful Guvernului, la inceputul acestei luni. Orban a spus ca, pentru realizarea acestui obiectiv, Romania va primi bani de la Comisia Europeana în cadrul Fondului de tranzitie echitabila.

In consonanta cu seful sau, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarant ieri ca a avut o discutie cu reprezentantii CE Oltenia pe baza programului de restructurare. “L-am discutat cu conducerea companiei, l-am discutat cu Consiliul Concurentei si va asigur ca acel ajutor de 1 miliard doua sute de milioane euro de salvare se va transforma, asa cum am promis, intr-un ajutor de restructurare care va asigura supravietuirea companiei energetice Oltenia si o va face performanta.  Si nu prin inchiderea totala a carbunelui, ci prin trecerea pe gaz a unor elemente de producere a energiei electrice si mentinerea unor centrale de producere in continuare pe carbune, care sa respecte normele de mediu. Acest lucru se va intampla si se va intampla anul acesta, exact in termenele propuse”, a spus ministrul Popescu.

Ei, aici observam o mica diferenta. Carbunele nu va disparea curand, cel putin pana la aparitia grupurilor energetice pe gaze. Adica inca vreo 20 de ani in ritmul in care se investeste in Romania. Am aminti ca pentru investitia in noua centrala pe gaze de la Iernut, cu o putere instalata de putin peste 400 de MW, s-au consumat deja cativa ani buni si asta in conditiile in care Romgaz nu avea probleme cu finantarea.  Nimeni nu poate anticipa cat ar putea dura investitia in noi grupuri pe gaze la CE Oltenia si mai ales de unde vor fi luati banii necesari. Chestia cu fondurile europene este pentru naivi, desigur.

Ludovic Orban vs Iulian Iancu

Revenind la intrebarea din titlul articoului nostrum trebuie sa spunem ca mai transanta ni s-a parut pozitia exprimata de catre Iulian Iancu, probabil viitor vicepresedinte la ANRE, care a spus in urma cu ceva vreme:

Romania va pune intre paranteze, cu o viteza uriasa, carbunele, in urma deciziei Comisiei Europene privind cresterea procentului de energie regenerabila, acesta reprezentand un test de stres foarte mare pentru Romania. Intreg sectorul energetic trece prin socuri uriase, iar noi, Romania, suntem supusi la unul dintre cele mai mari, sa zicem, teste de stres, in sensul ca decizia de acum doua zile a Uniunii Europene de a ridica procentul la 34% energie regenerabila din totalul energiei inseamna ca vom pune intre paranteze cu o viteza uriasa carbunele”, a avertizat liderul CNR-CME.

Prin urmare, Romania va trebui sa gaseasca solutii pentru valorificarea tehnologiei in energia regenerabila, a opinat Iulian Iancu.

„Si atunci vedem ca va trebui sa gasim solutii de la ceea ce inseamna micro-grid, tranzactia la nivel de prosumer, la valorificarea oricarei capacitati tehnologice in energia regenerabila, si vorbesc aici ca sunt 7,2 miliarde de euro pusi la dispozitie de Uniunea Europeana, dintre care 70% in procent 100% nerambrursabil pentru proiectele mici de pana la 12 milioane de euro. Va dati seama ce inseamna la nivelul unui stat dezvoltarea tehnologiilor de productie de energie regenerabila plecand de la prosumer si micro-retele?”, a intrebat Iancu.

In acelasi timp, Iulian Iancu a vorbit despre sansele pe care le adduce digitalizarea sectorului de prin tehnologia blockchain, dar si prin alte tehnologii IT.

„Dar la micro-retele si prosumer apare aceasta tehnologie, care ofera sansa tranzactionarii directe, anonime, transparente, inregistrare si trasabilitate permanenta, securizare, deci ceea ce ne-am fi dorit cu totii de la inceput, adica eliminarea intermediarilor – este o provocare fantastica pentru trader, pentru furnizor, pentru burse, pentru pietele de energie, si o sansa uriasa oferita consumatorului. Deci noi ce vedem aici? Sunt reglementarile de astazi o bariera pentru promovarea acestor tehnologii? Marii operatori din domeniul bancar, de asigurari, din energie, sunt ei disponibili sa coopereze pentru a promova tehnologia, sau vor face un lobby urias pentru a o intarzia?”, a completat Iulian Iancu.

Acesta s-a declarat impresionat de capacitatea digitalizarii, a sistemului blockchain si a altor tehnologii de a influenta sectorul energetic.

„Problemele pe care ni le punem astazi ar fi urmatoarele: este aceasta tehnologie o tehnologie care sa mareasca viteza de tranzitie in sectorul energetic? Va fi ea tehnologia care in urmatorii 5 ani va acoperi deplin sectorul energetic, dar deopotriva sectorul de tranzactionare a actelor de proprietate, de gestionare a dosarelor medicale, de dezvoltare si gestionare a activitatilor manageriale, de gestionare si operare a dosarelor de asigurare, de gestionare a votului si securizare deplina a acestuia? Iata ca a aparut tehnologia care se adreseaza deopotriva de la un dosar medical pana la tranzactia de energie electrica la noi acasa sau pana la votul nostru, deopotriva in mod nediscriminatoriu, transparent, sigur, masurabil, ceea ce este impresionant”, a opinat presedintele CNR-CME.

El a atras atentia ca tehnologiile IT produc o revolutie reala in majoritatea domeniilor.

„Primele 4 banci mari din Statele Unite aloca 25 de miliarde de dolari in fiecare an pentru dezvoltarea aplicatiilor de IT in favoarea clientilor si dezvoltarea serviciilor lor, ceea ce este ametitor. Observam ca aceasta tehnologie a inceput sa fie preocuparea numarul 1 a celor mari patru actori din zona contabilitatii si auditului financiar bancar, respectiv Deloitte, PwC, KPMG, etc. Deci cei 4 au inceput sa scoata produse, la propriu, si sa-si foloseasca, cu personalul lor, Bitcoin, accepta toate tranzactiilor lor cu toti partenerii lor in bitcoin, au montat un ATM chiar la sediul lor din Elvetia, spunand ca nu vorbim despre digitalizare, ci la propriu incercam sa acomodam pe toti partenerii si angajatii nostri pentru ceea ce va fi o revolutie digitala in absolut toate domeniile”, a adaugat Iulian Iancu, care a mai mentionat ca start-up-urile pot beneficia din plin de oportunitatile aduse de aceasta revolutie tehnologica industriala.

„Deci vorbim de o tehnologie fundamentala. Noi, cei care asistam la modalitatea de constructie a sistemului energetic si provocarea la vremea respectiva era de crestere a eficientei in productie, in transport si in distributie, daca ne-ar fi intrebat cineva atunci cand se construia sistemul electro-energetic al Romaniei, asa ceva parea science-fiction. Astazi, dumneavoastra sunteti parte, si ma refer in principal la studenti, pentru ca toate aceste proiecte care astazi sunt pe masa marilor operatori de utilitati, marilor actori din asigurari si contabilitate, marilor banci, nu pot functiona, si am vazut ca se bazeaza cu totii pe start-up-uri, pleaca in primele lor proiecte bazindu-se pe start-up-uri, si atunci dumneavoastra aveti o sansa extraordinara sa fiti parte si pionierii acestei tehnologii fundamentale”, a incheiat Iuian Iancu.

Cum ramane, deci, cu carbunele din bazinul Olteniei?