Comisia Europeana a decis: neutralitate climatica cu orice pret pana in 2050, indiferent de costuri

In momentul de fata nimeni nu poate anticipa costurile reale ale politicilor UE in domeniul mediului, dar cu siguranta este vorba despre sume care depasesc orice imaginatie. Banii pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatica vor veni dupa modelul clasic:banci, piata de capital, fonduri de investitii si bugetele nationale. Cine va rambursa insa acesti bani? Consumatorii, desigur. Tocmai pe acest considerent specialistii UE anticipeaza o crestere spectaculoasa, mai curand alarmanta a consumatorilor vulnerabili. Acestia se vor bucura de un sprijin financiar din partea fiecarui stat care isi asuma obiectivele de mediu. Cat despre restul, cei care nu intra in categoria consumatorilor vulnerabili, Dumnezeu cu mila!

La o minima analiza a obiectivelor stabilite ieri de catre Comisia Europeana constatam ca “eliminarea”poluatorilor nu se face prin introducerea unor noi tehnologii care sa demonstreze eficienta in domeniul mediului, ci printr-o schema comerciala, de bussines, a tranzactionarii unor titluri de valoare carora le spunem certificate verzi. Vrei sa zbori cu avionul, vrei sa transporti marfa cu camioane pe motorina sau vrei sa faci energie din gaze si carbune, atunci trebuie sa cumperi certificate verzi. S-a spus pe sleau ca pretul acestora va creste din ce in ce mai mult, in consecinta eliminarea poluatorilor va veni de la sine. Ceea ce in Romania deja se intampla de ceva vreme. Nu stim care este pozitia tarii noastre vizavi de aceste obiective ale Uniunii Europene, pentru ca nici un reprezentant al Romaniei in Parlamentul European nu s-a sinchisit sa ne explice ce si cum. Vom trai si vom vedea, nu-I asa? Deocamdata ne rezumam la a aminti despre deciziile de ieri ale Comisiei Europene, care vor fi inghitite cu noduri cat se poate de repede de catre toate tarile member. Dar, cand ai obiective marete ai si costuri pe masura.

Comisia Europeana a adoptat ieri un pachet de propuneri care sa pregateasca politicile UE in domeniul climei, al energiei, al exploatarii terenurilor, al transporturilor si al impozitarii, astfel incat, pana in 2030, emisiile nete de gaze cu efect de sera ale Uniunii sa scada cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. Realizarea acestor reduceri ale emisiilor in urmatorul deceniu este esențiala pentru ca Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050 si pentru a transpune in realitate angajamentele Pactului verde european. Prin propunerile de astazi, Comisia prezinta instrumentele legislative care ne vor ajuta sa atingem obiectivele convenite in Legea europeana a climei si sa ne transformam in mod fundamental economia si societațile pentru a avea parte de un viitor echitabil, verde si prosper.

Propunerile de astazi ne vor permite sa realizam accelerarea necesara a ritmului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in urmatorul deceniu. Ele prevad: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii in noi sectoare si inasprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporita a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapida a modurilor de transport cu emisii scazute si a infrastructurii si a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; masuri menite sa impiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon si instrumente pentru conservarea si consolidarea absorbanților nostri naturali de carbon.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabileste un preț pentru emisiile de carbon si reduce in fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. In ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrica si a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astazi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor sa fie redus si mai mult, iar rata anuala de reducere a emisiilor sa fie majorata. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptata a alocarilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației si alinierea la Schema mondiala de compensare si de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internaționala (CORSIA) si includerea pentru prima data a emisiilor generate de transportul maritim in EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii in sectorul transportului rutier si al cladirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier si pentru cladiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare si al Fondului pentru modernizare.

In completarea cheltuielilor substanțiale prevazute in bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui sa canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii catre proiecte din domeniul climei si al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil in transportul rutier si in sectorul cladirilor ar trebui alocat catre acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei masuri asupra gospodariilor vulnerabile, a microintreprinderilor si a utilizatorilor mijloacelor de transport.

Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor in sectoarele cladirilor, transportului rutier si transportului pe caile maritime interne, agriculturii, deseurilor si micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținandu-se cont de situația inițiala si de capacitațile diferite ale fiecarui stat membru si se bazeaza pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel incat sa se asigure eficiența costurilor.

Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidara de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosfera, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura si agricultura stabileste in acest sens un obiectiv general al UE in materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzand unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO₂ pana in 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevad obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon si de a consolida rolul acestora, astfel incat obiectivul sa poata fi atins. Pana in 2035, UE ar trebui sa isi propuna sa atinga neutralitatea climatica in sectoarele exploatarii terenurilor, silviculturii si agriculturii, inclusiv in ceea ce priveste emisiile agricole, altele decat cele de CO₂, cum ar fi cele generate de utilizarea ingrasamintelor si de cresterea animalelor. Strategia UE pentru paduri isi propune sa amelioreze calitatea, cantitatea si reziliența padurilor din UE. Strategia sprijina silvicultorii si bioeconomia forestiera, punand in acelasi timp accentul pe exploatarea forestiera durabila si utilizarea durabila a biomasei, precum si pe conservarea biodiversitații. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci in intreaga Europa pana in 2030.

Intrucat producția si utilizarea energiei reprezinta 75 % din emisiile UE, este esențial sa se accelereze tranziția catre un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastra sa fie produsa din surse regenerabile pana in 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv si sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile in sectorul transporturilor, pentru sistemele de incalzire si racire, in cladiri si in industrie. In vederea atingerii obiectivelor noastre climatice si de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie sa elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care sa respecte principiul utilizarii in cascada a biomasei lemnoase.

Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile si a combate saracia energetica, Directiva privind eficiența energetica va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul in care sunt stabilite contribuțiile naționale si va impune statelor membre o ținta obligatorie anuala in materie de economisire a energiei aproape dubla fața de cea din prezent. Sectorul public va trebui sa renoveze 3 % din cladirile sale in fiecare an pentru a impulsiona valul de renovari, a crea locuri de munca si a reduce consumul de energie si costurile pentru contribuabili.

Trebuie sa se recurga la o combinație de masuri pentru a se aborda problema cresterii emisiilor in transportul rutier, in plus fața de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO₂ provenite de la automobile si camionete va accelera tranziția catre o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi sa scada cu 55 % in 2030 si cu 100 % in 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi inmatriculate incepand cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul ca, oriunde in Europa, conducatorii auto isi vor putea incarca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabila, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația sa extinda capacitatea de incarcare, aliniind-o la volumul vanzarilor de automobile cu emisii zero, si sa instaleze stații de incarcare si alimentare la intervale regulate pe autostrazile principale: la fiecare 60 km pentru incarcarea cu energie electrica si la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.

Combustibilii folosiți in aviație si in transportul maritim sunt surse importante de poluare si necesita, de asemenea, acțiuni specifice, in plus fața de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede ca aeronavele si navele trebuie sa aiba acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curata in principalele porturi si aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU in domeniul aviației ii va obliga pe furnizorii de combustibili sa foloseasca combustibili amestecați intr-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție in aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scazute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. In mod similar, inițiativa FuelEU in domeniul maritim va stimula utilizarea pe scara larga a combustibililor maritimi durabili si a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de sera al energiei utilizate de navele care fac escala in porturile europene.

Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie sa protejeze si sa imbunatațeasca piața unica si sa sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitarii produselor energetice la politicile UE in domeniul energiei si al climei, promovand tehnologiile curate si eliminand practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe si de cote reduse de impozitare, practici care incurajeaza in prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizeaza reducerea efectelor daunatoare ale concurenței fiscale in domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin daunatoare pentru crestere decat impozitele pe veniturile din munca.

Nu in ultimul rand, un nou mecanism de ajustare la frontiera in funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel incat sa ne asiguram ca acțiunile ambițioase adoptate in Europa in domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon in alte parți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul ca reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scadere globala a emisiilor, in loc sa deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon in afara Europei. Scopul urmarit este si de a incuraja luarea unor masuri similare in sectoarele industriale din afara UE si de catre partenerii nostri internaționali.

Toate aceste propuneri sunt interconectate si complementare. Avem nevoie de acest pachet echilibrat, precum si de veniturile pe care le genereaza, pentru a asigura o tranziție care sa ajute Europa sa devina echitabila, verde si competitiva, asigurand o partajare echilibrata a responsabilitații intre diferitele sectoare si intre statele membre si oferind sprijin suplimentar daca este cazul.

O tranziție echitabila din punct de vedere social

In timp ce, pe termen mediu si lung, beneficiile politicilor UE in domeniul climei contrabalanseaza in mod clar costurile acestei tranziții, politicile climatice risca sa exercite pe termen scurt o presiune suplimentara asupra gospodariilor vulnerabile, a microintreprinderilor si a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, modul in care sunt concepute politicile din pachetul de astazi asigura o repartizare echitabila a costurilor legate de combaterea schimbarilor climatice si adaptarea la acestea.

In plus, instrumentele de tarifare a carbonului genereaza venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, cresterea economica si investițiile in tehnologii curate. Se propune instituirea unui nou Fond social pentru clima, care sa ofere finanțare specifica statelor membre pentru a-i ajuta pe cetațeni sa isi finanțeze investițiile in eficiența energetica, pentru achiziționarea de noi sisteme de incalzire si racire si intr-o mobilitate mai puțin poluanta. Fondul social pentru clima ar urma sa fie finanțat din bugetul UE, utilizand 25 % din veniturile care se preconizeaza ca vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru cladiri si pentru combustibilii destinați transportului rutier. Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifica a cadrului financiar multianual. Incluzand si propunerea de a completa aceasta finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma sa mobilizeze 144,4 miliarde EUR pentru o tranziție echitabila din punct de vedere social.

A trece acum la acțiune pentru a proteja populația si planeta prezinta beneficii clare: un aer mai curat, orase mai racoroase si mai verzi, cetațeni mai sanatosi, un consum mai scazut si facturi mai mici la energie, locuri de munca europene, tehnologii si oportunitați pentru industria europeana, mai mult spațiu pentru natura si o planeta mai sanatoasa pentru generațiile viitoare. Provocarea principala a tranziției verzi a Europei este de a asigura faptul ca beneficiile si oportunitațile pe care le ofera sunt accesibile tuturor, cat mai rapid si mai echitabil posibil. Prin utilizarea diferitelor instrumente de politica disponibile la nivelul UE, ne putem asigura ca ritmul schimbarii este suficient de alert, fara sa aiba insa un efect prea perturbator.

Context

Pactul verde european, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabileste obiectivul ca Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic pana in 2050. Legea europeana a climei, care intra in vigoare luna aceasta, consacra in legislația obligatorie angajamentul UE fața de neutralitatea climatica si obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de sera cu cel puțin 55 % pana in 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-si reduce emisiile nete de gaze cu efect de sera cu cel puțin 55 % pana in 2030 a fost comunicat CCONUSC in decembrie 2020 ca fiind contribuția UE la indeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Grație legislației UE existente in domeniul climei si al energiei, emisiile de gaze cu efect de sera ale UE au scazut deja cu 24 % fața de 1990, in timp ce economia UE a crescut cu peste 60 % in aceeasi perioada, decupland cresterea de emisii. Acest cadru legislativ care si-a dovedit eficacitatea sta la baza noului pachet legislativ.

Comisia a realizat evaluari ample ale impactului inainte de a prezenta aceste propuneri pentru a analiza oportunitațile si costurile tranziției verzi. In septembrie 2020, o evaluare cuprinzatoare a impactului a stat la baza propunerii Comisiei de a majora obiectivul UE de reducere a emisiilor nete pentru 2030 la cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. S-a demonstrat in acest fel ca acest obiectiv este nu numai realizabil, ci si benefic. Propunerile legislative de astazi sunt susținute de evaluari detaliate ale impactului si iau in considerare relația de interdependența cu alte documente din pachet.

Bugetul pe termen lung al UE pentru urmatorii sapte ani va sprijini tranziția verde. Un procent de 30 % din programele din cadrul financiar multianual 2021-2027, ingloband 2 mii de miliarde EUR, si din programul NextGenerationEU este destinat sprijinirii acțiunilor climatice; un procent de 37 % din cele 723,8 miliarde EUR (in prețuri curente) ale Mecanismului de redresare si reziliența, care va finanța programele naționale de redresare ale statelor membre in cadrul NextGenerationEU, este alocat acțiunilor climatice.