Comisia parlamentara care ancheteaza ANRE a mai pierdut din ifose, dar poate asa aflam si noi care este situatia reala a sistemului energetic

Sub presiunea evenimentelor politice din jurul actualului guvern, pretul gazelor naturale si al energiei electrice pare sa fi trecut intr-un plan secundar. Pornita cu un avant de neimaginat, ancheta privind evolutia acestor preturi pare sa intre pe un fagas al intelegerii si nu al acuzarii. Adica, nu se mai cauta vinovati cu orice pret, ci se cauta raspunsuri reale. Speram ca si in continuare parlamentarii Comisiei de ancheta sa aiba luciditatea necesara intelegerii fenomenelor si sa nu cada in plasa angajamentelor populiste sau fals patriotarde, cum au facut-o pana acum.

Pana sa intram in problemele discutate ieri la Comisia de ancheta consideram ca este necesar sa precizam ca publicatia Energy-Center a subliniat de cativa ani faptul ca sistemul energetic romanesc este din ce in ce mai slabit si ca intre capacitatea reala de generare a energiei si cea afisata de catre autoritati este o diferenta semnificativa. Pe aceasta cale anuntam ca vom organiza o dezbatere la inceputul lunii noiembrie cu tema: “Care este capacitatea reala de producere de energie electrica a Romaniei.” Vom reveni cu amanunte, dar pana atunci sa ne intoarcem la Comisia de ancheta.

Interesant este ca dupa prima sedinta a Comisiei s-a conturat o realitate a sistemului energetic romanesc, pe care multi deja o stiu, dar prea putini se incumeta sa o recunoasca. Dincolo de evolutia preturilor mult mai importanta devine continuitatea asigurarii necesarului de consum. De fapt exista o legatura clara intre cele doua elemente. In conditiile interconexiunilor pe care le are Romania, atat in domeniul energiei electrice cat si al gazelor naturale, orice import va influenta direct pretul final. In nici un caz in jos, asa cum se asteapta autoritatile. Daca insa, lasam piata sa isi spuna cuvantul, in cel mai bun caz vom avea parte de o evolutie a preturilor oscilanta, adica cand in sus sau cand in jos. Din acest punct de vedere, actorii pietei isi vor putea dovedi maiestria de a face afaceri. Si in acest fel vom ajunge din nou la mana unor traderi de energie, pe care i-am blamat de-a lungul timpului cu sau fara motive.

A devenit o certitudine ca la un consum de peste 9000 MW, sistemul energetic scartie din toate incheieturile. Or, in iarna care ne asteapta vor fi multe zile cu un asemenea consum. De asemenea, daca ne referim la capacitatea interna de productie a gazelor naturale constatam ca suntem pe un trend descendent de cativa ani incoace, iar in momente de consum ridicat importurile sunt singura salvare. Cum poate astfel o autoritate din Romania sa se angajeze ca mentine un pret scazut la gaze? In momentul de fata avem inmagazinate circa 2,2 miliarde metri cubi, fata de 2,3 miliarde prin comparatie cu anul trecut. Cu siguranta ca in perioada urmatoare se va completa si diferenta. Dar, daca vom avea zece zile consecutive de ger aceasta capacitate nu va face fata cu siguranta. se poate si invers, sa fie o iarna mai blanda si sa ramanem cu gazele in depozite. Anul trecut spre exemplu (ne referim la anul gazier) am ramas cu 300 de milioane de metri cubi in depozite. Alo, domnilor guvernanti, aceste gaze costa si cei ce le inmagazineaza nu-si permit sa piarda.

Sunt doar cateva aspecte legate de pretul final, pe care se pare ca membrii Comisiei de ancheta au inceput sa le inteleaga. Sa ne intoarcem insa la sistemul energetic, acolo unde publicatia noastra trage semnalul de alarma de cativa ani de zile.

“Romania nu are suficiente capacitati de productie a energiei electrice, astfel ca, in momentele in care consumul creste, exista probleme cu asigurarea alimentarii si a sigurantei sistemului energetic national,” a declarat presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE), Niculae Havrilet, in cadrul audierilor din comisia infiintata pentru a ancheta activitatea autoritatii, citat de Agerpres.

El a fost intrebat de presedintele comisiei, deputatul Iulian Iancu, care este pozitia ANRE cu privire la scumpirea energiei electrice din acest an. “Este primul an cand avem o piata liberalizata total la gaze si 90% energie electrica. Deci, practic, 2017 este anul in care Romania a liberalizat piata gazelor si energiei electrice”, a aratat Havrilet. Presedintele ANRE a sustinut ca in acest an s-au intamplat doua elemente majore, care au o caracteristica comuna, respectiv un varf de consum de energie electrica, intr-o perioada de turbulente deosebite din punctul de vedere al climei.

“Un moment este ianuarie 2017, cand am avut o solicitare crescuta de energie electrica pe piata, odata cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasa, o solicitare mare de energie electrica, o lipsa de energie hidro in sistem, care este o energie ieftina. Acest lucru a facut ca pretul energiei pe carbune sa urce foarte mult, ajungandu-se la valori foarte mari, de pana la 650 de lei pe MWh, daca facem o comparatie cu pretul mediu pe PZU pana la acel moment, de 150 de lei — 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natura sa puna intrebari ce anume se intampla”, a spus oficialul ANRE.

El a adaugat ca in luna iulie a fost o situatie similara, cand a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Toate acestea coroborate cu o vara secetoasa si o lipsa a vantului, deci o productie mica de energie hidro si eoliana. Astfel ca si in timpul verii s-a produs mai multa energie pe carbune, care este scumpa.

“Totodata, piata de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% in mod obisnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piata penalizatoare (pretul este mult mai mare decat in piata spot — n.r.). A existat intrebarea daca producatorii din surse ieftine nu s-au indreptat cu precadere pe aceasta piata. Am solicitat Consiliului Concurentei sa intreprinda o analiza, insa rezultatul controlului a fost ca nu s-au gasit elemente de perturbare artificiala a preturilor in sensul intelegerii dintre producatori”, a continuat presedintele ANRE.

In aceste conditii ANRE pregateste un raport special dedicat celor doua momente din acest an, pe care il va transmite separat comisiei de ancheta. “Practic s-a constatat ca, daca nu avem resurse regenerabile ieftine, apa, vant, suntem dependenti de carbune, care este scump. Iar capacitatea declarata de productie de 22.000 de MW nu exista, nici macar cei 14.000 de MW, care se presupune ca sunt functionali in orice moment, nu sunt functionali. Aici avem o analiza comuna cu Transelectrica, operatorul pietei de echilibrare, care ne prezinta ca, incepand cu o solicitare de 7.500 — 8.000 de MW exista probleme de alimentare si de asigurare a functionarii sistemului energetic national in siguranta”, a sustinut presedintele ANRE.

“Toate aceste elemente au dus la cresterea pretului. Pentru a se asigura functionarea corecta a sistemului, ar trebui ca in politica si in strategia de dezvoltare a sistemului energetic sa se propuna marirea capacitatii de productie din surse care nu sunt regenerabile. Asteptam investitia de la Iernut (centrala pe gaze construita de Romgaz — n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, in special pentru siguranta”, a subliniat Havrilet. El a mai mai spus ca ANRE a trimis echipe de control la producatorii de energie pentru a vedea situatia exacta privind capacitatile functionale ale fiecaruia.

In privinta gazelor naturale lucrurile stau cama asa din punctul de vedere al reglementatorului pietei: “Acesta este primul an cand ANRE nu mai fixeaza preturile de achizitie a gazelor, ci doar verifica daca costurile de achizitie a gazelor sunt in concordanta cu pretul din piata, adica au fost facute la preturi medii ponderate”, a spus Niculae Havrilet.

Potrivit acestuia, daca pretul de achizitie a gazelor era de 60 de lei pe MWh inainte de 1 aprilie, momentul liberalizarii, acesta a crescut la 67 de lei in timpul verii si la 71-72 de lei pe MWh pentru gazele cu livrare la iarna.

Havrilet a aratat ca, daca nu ar fi avut loc liberalizarea, preturile ar fi crescut si mai mult: “Daca piata nu s-ar fi liberalizat la 1 aprilie, calendarul arata ca pretul ar fi trebuit sa fie acum 78 de lei pe MWh”.

Aceasta a dus la o crestere de pret pentru consumatorul final de 4-6% la nivelul anului gazier 2017-2018, a mai spus Havrilet.