Complicate sunt caile gazelor in zona balcanilor. Romania s-a culcat deja pe o ureche: nu o sa avem probleme cu gazele la iarna, cumparam de la bulgari, de la unguri sau austrieci, la pretul pietei

Zilele trecute, ministrul Energiei, Anton Anton, declara ca Romania nu mai aspira la a fi un hub de gaze, in schimb va fi “un pol si un pod energetic” in aceasta zona a Europei. Nu am inteles prea bine ce voia sa spuna domnul ministru, dar este cert ca aceasta inovatie lingvistica ramane o pura nascocire a profesorului de fluide. Ca nu vom fi hub de gaze este cat se poate de evident, dar ce vom fi nu stie nimeni. In context au inceput sa apara intrebari legate de asigurarea consumului de gaze pentru iarna viitoare, in conditiile in care Ucraina nu va mai asigura tranzitul gazelor rusesti catre regiunea balcanilor. Sa ne ingrijoram, sau nu? Raspunsul este cat se poate de simplu. Intr-o piata regional in care si ungurii si bulgarii si austriectii sau sarbii au stiut sa-si urmareasca prioritatile, Romania nu va avea altceva de facut decat sa-si acopere deficitul de gaze de la acestia. Ucraina si tranzitul de gaze rusesti prin aceasta tara poate deveni amintire. O amintire pe care Romania are de ce sa o regrete, fie si numai pentru taxele de tranzit pe care le percepea rusilor pentru tranzitul gazelor catre Bulgaria. Asta-i viata.

Intre timp, dup ace ne-amm batut cu pumnul in piept ca vom avea un exces major de gaze din productia interna, prin exploatarea gazelor de la Marea Neagra, ne-am trezit ca nu avem nici intreconexiuni adecvate consumului cu tarile vecine si nici gaze din Marea Neagra. In paralel, am decis sa plafonam pretul gazelor pentru consumatorii casnici pe o perioada de trei ani, ca sa dea bine la popor. Cine nu face parte din aceasta categorie de consumatori sa cumpere de unde gaseste, spunea ministrul Anton Anton. “Daca pretul gazelor de productie interna este mai mare decat gazele de import, industria se va orienta catre gazele de import. Nu vad care e problema”, a afirmat Anton. Chiar asa, daca au vecinii piata concurentiala si oferte de vanzare, desi nu au gaze proprii, de ce nu am cumpara de la ei.

Intre timp, reteaua de magistrale de gaze de pe langa Romania explodeaza de-a dreptul. Se construiesc magistrale dinspre tarile Marii Caspice spre partea de sud a Europei pe banda rulanta. Romania se chinuie intre timp cu BRUA, dar avem informatii ca s-au cam subtiat fondurile pentru finantarea acestui gazoduct. Ungurii isi fac planuri de afaceri cu gazelle din Romania, blugarii aduc de la greci, turcii cumpara de la rusi, iar noi suntem independent. Atat cat putem. Cand nu ne mai ajung gazelle din actualele perimetre de exploatare, reluam exploatarea sondelor inchise, adica nerentabile. Cel putin asa sustine domnul Anton Anton. Sa vedem cine o sa faca acest lucru. Nu mai conteaza, cert este ca suntem in afara tuturor jocurilor regionale in piata de gaze. Iata ce fac bulgarii:

Bulgaria a inceput construirea unei conducte de gaze cu Grecia, in valoare de de 240 milioane euro (268 milioane dolari), care va pune capat dependentei totale a tarii balcanice de gazul rusesc si va ajuta la diversificarea aprovizionarii in sud-estul Europei, potrivit Reuters.

Premierul grec Alexis Tsipras si premierul bulgar Boiko Borissov au anuntat, ieri, inceperea simbolica a lucrarilor de constructie din apropierea satului Kirkovo, la aproximativ 15 km nord de granita cu Grecia. „Proiectul are o importanta strategica nu numai pentru cele doua tari, ci pentru intreaga Europa, inclusiv pentru tarile din Balcanii de Vest”, a spus Borissov, precizând: „Aceasta conducta va duce la o diversificare reala a aprovizionarii cu gaze”.

La manifestare au participat reprezentanti, la nivel de CEO, din celelalte tari balcanice, inclusiv  Ungaria,  semnatara a Memorandumului de Inţelegere (MOU) pe Coridorul Vertical. MOU a fost semnat la Bucuresti in data de 19 iulie 2017 intre OTS din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria si ICGB, la initiativa  Comisiei Europene, prin DG Energy.

Invitat la eveniment, Ion Sterian,  directorul general al Transgaz, ne-a declarat: “Am fost prezent la deschiderea oficiala a lucrarilor  interconectorului Grecia-Bulgaria, parte componenta din Coridorul Vertical care va face legatura dintre Coridorul Sudic, respectiv TAP (Trans Adriatic Pipeline) şi BRUA, pe la Giurgiu Ruse, prin preluarea  gazelor din zona Marii Caspice, Azerbaidjan şi zacamântul Sah Deniz 2, precum şi din terminale de LNG din nordul Greciei. Prin Coridorul Vertical se vor diversifica sursele de gaze, iar România, Bulgaria şi celelalte ţari din Balcani şi din Europa Centrala şi de Est vor avea posibilitatea sa aiba acces la alte surse de gaze, faţa de cele tradiţionale”.    

Bulgaria, care işi asigura in prezent toate nevoile de gaze din Rusia, a promis sa inceapa sa construiasca legaturi cu vecinii sai si sa-si diversifice furnizorii inca din 2009, când o disputa intre Moscova si Kiev a lasat sute de bulgari fara incalzire in mijloc de iarna.

Dupa anii de intârziere, legatura de interconexiune de 182 km intre Bulgaria si Grecia va trebui sa fie gata pâna la sfârsitul anului 2020 si sa transporte gaz din Azerbaidjan catre Bulgaria.

Conducta va avea in prima etapa o capacitate  3 miliarde de metri cubi pe an  si in etapa a doua va avea 5 miliarde de metri cubi pe an,  dupa construirea unei statii de comprimare STC.

La inceputul acestei luni, compania de proiect ICGB a selecţionat firma  greaca de gaze naturale J&P AVAX pentru a construi legatura dintre orasul sudic bulgar Stara Zagora si orasul grec Komotini, din nord-estul Greciei. ICGB este detinuta in proportie de 50% de compania energetica de stat BEH. Restul actiunilor sunt detinute de DEPA si de Edison din Italia.

Reuters noteaza ca, odata cu sperantele de a construi un hub de gaze si de a asigura aprovizionarea cu gaze din diferite surse, inclusiv gazele naturale lichefiate din Statele Unite, Bulgaria doreste sa pastreze şi gazul rusesc care curge pe teritoriul sau catre Europa Centrala.

Aceasta a ales un consortiu condus de Arabia Saudita pentru a construi o conducta de peste 450 de kilometri de la granita sa sudica cu Turcia pâna la granita sa de vest cu Serbia, urmarind sa asigure legatura  gazoductului TurkStream, sprijinit de Rusia, spre Europa Centrala.