Conferintele Energy-Center: mai poate raspunde industria romaneasca marilor proiecte de investitii din sectorul energetic?

Am cautat un raspuns la aceasta intrebare la conferinta organizata de Energy-Center.ro in parteneriat cu Centrul Roman al Energiei, convinsi fiind ca necesarul de investitii din sectorul energetic poate da un imbold major industriei de profil, atata cat a mai ramas din ea.

Inainte de a raspunde intrebarii din titlul articolului nostru, primul impuls a fost acela de a ne intreba care sunt in realitate marile proiecte din sectorul energetic? Cele anuntate in strategia aflata in dezbatere, cele individuale ale companiilor din domeniu, cele ale investitorilor straini care vizeaza intrarea in piata din Romania? Daca ar fi sa le luam pe fiecare categorie in parte lucrurile nu arata deloc bine insa. Proiectele mari de investitii din strategia energetica (reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, centrala de acumulare prin pompaj de la Tarnita-Lapustesti sau un grup energetic de 600 de MW la Rovinari) sunt anuntate doar la nivel declarativ. Nu se specifica cine ar putea raspunde de realizarea acestora, care este modalitatea de finantare, ce impact pot avea in sistem.

Invesitiile apartinand companiilor din sectorul transport, distributie si generare energie electrica sunt si ele serios afectate de deciziile ANRE (inclusiv reducerea ratei de rentabilitate, ori a tarifelor de transport), dar mai grav este ca nu sunt corelate intre ele. Exista companii care pot sustine un nivel investitional din surse financiare proprii, dar in acelasi timp exista companii care nu pot face in pas inainte fara a apela la credite bancare. Din pacate, bancile nu se inghesuie sa finanteze investitiile in sectorul energetic si acest lucru este cat se poate de vizibil. Cat priveste cea de-a treia varianta de investitii, respectiv intrarile noi de capital pe piata din Romania, am demonstrat cu prisosinta ca statul pune piedici de la un capat la altul capitalului extern. Nu mai departe avem exemplul legii offshore si deciziile aparute imediat dupa aprobarea legii din partea a doi mari investitori, care au anuntat ca anuleaza inceperea lucrarilor de exploatare a rezervelor de la Marea Neagra, pana la anul.

Am simtit nevoia sa facem aceste precizari tocmai pentru faptul ca de la ele au pornit si dezbaterile conferintei noastre : “Cum poate raspunde industria din Romania nevoilor de investitii si modernizare a sistemului energetic national”. Recunoastem ca ne-am fi asteptat la un raspuns mai vizibil din partea industriei de profil. Cu exceptia companiilor care au contribuit la realizarea programului nuclear al Romaniei, organizate in patronatul Romatom, si care au prezentat guvernului un studiu real al capabilitatilor existente in momentul de fata, restul companiilor care au lucrat pentru sistemul energetic romanesc lipsesc de la aceasta mare oportunitate de relansare a economiei noastre.

Nu exista, inca odata, cu exceptia Romatom, nici o alta organizatie patronala care sa reprezinte industria energetica romaneasca atat la realizarea strategiei economice cat mai ales la proiectele de investitii anuntate, sau in faza de proiect. Sa intelegem de aici ca industria romaneasca de profil a disparut din peisaj? In mare parte da si acest lucru l-au confirmat inclusiv vorbitorii de la dezbaterea noastra. In aceste conditii incotro se vor indrepta miliardele de euro preconizate a fi investite in sectorul energetic romanesc. Vom trece printr-o experienta similara constructiei de autostrazi, unde marii castigatori ai contractelor sunt firmele straine, iar subcontractorii sunt firme romanesti care de abia supravietuiesc? Foarte posibil.

Daca acesta realitate se va manifesta si in ceea ce priveste investitiile in sectorul energetic cu siguranta ca primul lucru care va fi evident consta intr-o crestere masiva a deficitului balantei comerciale si o dependenta accentuata fata de tehnologiile de import. Asta in conditiile in care mare parte din sistemul energetic romanesc, functional chiar si cu capacitati a caror durata de viata a expirat, a fost proiectat, dezvoltat si realizat exclusiv de firme si specialisti romani. Tematica aleasa de noi la dezbaterea din 24 octombrie ar trebui sa devina o prioritate pentru guvernul Romaniei. Desigur, atunci cand vom avea ministri si ministere care vor intelege ca ceasul al doisprezecelea a venit. Ratam momentul, ratam ultima reduta industriala performanta a Romaniei: sistemul energetic national.

Cu riscul unei introduceri poate prea ample, vom reveni asupra a ceea ce s-a discutat la conferinta “Cum poate raspunde industria din Romania nevoilor de investitii si modernizare a sistemului energetic national”, analizand cateva din punctele de vedere exprimate de catre participanti. Inevitabil, punctul de plecare a fost strategia energetica, aflata in momentuld e fata in dezbatere publica.

Domnul Corneliu Bodea, presedintele Centrului Roman al Energiei recunoaste ca “noi romanii avem obisnuinta de a trata cu lejeritate documentele legislative aflate in dezbatere, pentru ca ulterior sa ne plangem de consecinte. Avem o strategie energetica ce poate fi criticabila, dar este important ca o avem, dupa ce strategia a trecut prin cel putin 4 guverne si cinci ministri la energie. Centrul Roman al Energiei a deschis o dezbatere publica pe marginea strategiei si constatam deja ca s-a dezvoltat o zona de critici, dar si una care ne arata ca putem fi increzatori. Trebuie sa plecam de la realitatea existenta si de la faptul ca suntem inca intre primele 20 de tari din lume din punctul de vedere al asigurarii securitatii si echitatii energetice. Avem inca preturi bune la energie, chiar daca in ultima perioada se manifesta o tendinta de crestere a acestora. Daca ar fi sa incepem cu partile negative, as aminti despre faptul ca statul vorbeste de cativa ani despre proiecte extrem de importante in sistemul energetic, dar acestea raman in continuare blocate. In urmatorii ani vor iesi din sistemul de generare 5000 de MW, dar mediul investitional este incert si imprevizibil. La asta se adauga o criza a fortei de munca si o lipsa din ce in ce mai acuta de specialisti. Pozitiv este faptul ca am devenit constienti de realitatea in care traim si ca ne preocupa sa identificam solutii”.

Intr-o nota optimista vede lucrurile si directorul general al Hidroelectrica, domnul Bogdan Badea, care conduce cea mai profitabila companie din Romania: ” Hidroelectrica a dovedit ca si in companiile in care statul este actionar majoritar poate exista un management performant. Hidroelectrica este pe un profit din ce in ce mai mare si acesta este argumentul pentru care trebuie sa avem in vedere o dezvoltare pe termen lung. Este adevarat, preturile la energie electrica au crescut, dar trebuie sa analizam si contextul european, unde tendinta este asemanatoare. Politicile europene privind decarbonizarea, reducerea impactului asupra mediului etc, duc la costuri de productie mai mari. Avem nevoie de energie si prima intrebare pe care trebuie sa ne-o punem este legata de cat suntem dispusi sa platim pentru ea in conditiile date? S-au facut foarte multe investitii in energia regenerabila, lucru care pune o mare presiune pe hidro. Noi avem proiecte de investitii incepute de zeci de ani si ne blocam in avize pe care trebuie sa le primim de la entitati total straine de interesele economice majore. Hidroelectrica face planuri de afaceri pentru o perioada de cinci ani, dar intampina dificultati in a aloca sumele pentru investitii tocmai pentru ca nu exista o coerenta intre autoritatile care sunt implicate in acordarea avizelor de tot felul. Va dau un exemplu concret: proiectul Rastolnita, unde ocolul silvic din zona refuza sa ne furnizeze fisele silvice desi exista in vigoare o Hotarare de guvern care reglementeaza aceste aspecte. Dincolo de aceste aspecte birocratice, Hidroelectrica va trebui sa joace din ce in ce mai mult in plan regional. Si toti de pe langa noi se pregatesc pentru acest lucru. Suntem intr-o competitie tot mai acerba, dar Hidroelectrica poate juca si national si regional fara probleme.Bani sunt pentru investitii”.

Revenind la tematica conferintei noastre, domnul Badea a recunoscut ca in aceasta competitie investitionala trebuie sa venim cu firme romanesti, dar problema personalului devine din ce in ce mai acuta. Nu intamplator, Hidroelectrica a inceput sa acorde burse pentru sustinerea tinerilor specialisti care vor sa intre in sistem, dar, din pacate, numarul celor inscrisi la aceste burse este inca unul scazut. ” Nu s-au inscris atatia studenti pe cat de multe burse suntem noi dispusi sa dam”, a afirmat Bogdan Badea. Hidroelectrica este practic cea mai importanta companie romaneasca care poate sustine programul de extindere a capacitatilor energetice de generare in Romania, cu atat mai mult cu cat potentialul hidrologic nu este inca valorificat.

PS. Este foarte dificil sa redam intreaga problematica dezbatura la conferinta noastra din 24 octombrie. Vom incerca insa, printr-o sinteza, ca in urmatorul articol sa venim si cu opiniile celorlalti specialisti participanti la dezbatere.