Consumatorii de energie ar putea subventiona investitiile in energie regenerabila si nucleara, daca va intra in vigoare mecanismul contractelor pentru diferenta

In sfarsit, Ministerul Energiei a inteles ca pentru atragerea investitorilor in mari proiecte de energie (in speta nucleara si regenerabila) trebuie introdus mecanismul cunoscut al contractelor pentru diferenta, utilizat si in alte tari in care statul si-a propus sa sprijine investitiile in sistemul energetic. In cazul energiei nucleare, respective pentru constructia unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda este bine cunoscut faptul ca investitorii chinezi au solicitat o garantie din partea statului pentru a-si putea recupera intr-un timp stability investitia. Solicitarea a fost valabila si in cazul unor proiecte pentru central electrice pe baza de lignit, dar nimeni nu si-a asumat pana acum acest lucru.

Close up of an executive hands holding a pen and indicating where to sign a contract at office

Contractele pentru diferenta duc in final la o subventie pentru dezvoltarea unor tehnologii de producere a energiei electrice, subventii care vor fi suportate de catre nimeni altcineva decat de consumatorul roman. Nu este o noutate si s-a inteles de mult vreme ca investitiile in zona de generare nu vor fi facute niciodata de catre companiile care activeaza in domeniu, fara aportul semnificativ al unor investitori puternici. Interesant este ca si in cazul energiei regenerabile s-a ales acest tip de subventie, asta in conditiile in care cu nu mult timp in urma oficialii ministerului afirmau ca tehnologiile noi nu ar mai avea nevoie de subventii. Iata ca nu-I asa. Cert este ca mecanismul nu este deloc simplu si introducerea lui necesita inclusiv acordul Comisiei Europene, dar mai ales trebuie agreat de potentialii investitori.

Cat despre consumatorii din Romania care ar urma sa achite o facture suplimentara daca investitiile se vor produce, nici nu mai conteaza. Vocea lor nu se va face auzita, chiar daca sumele totale nu vor fi deloc mici.

Asadar, Ministerul Energiei propune introducerea de noi subventii pentru energia regenerabila si, in premiera, pentru cea nucleara, pe care ar urma sa le plateasca toti consumatorii de electricitate in factura finala, potrivit unui document lansat in dezbatere publica pe site-ul institutiei, citat de Agerpres.

Astfel, in fiecare an, consumatorii vor plati 340 milioane de euro (125 de milioane de euro pentru proiectele de energie din surse regenerabile si 215 milioane de euro pentru proiecte nucleare), la care se vor adauga subventii si pentru alte proiecte de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, potrivit propunerii ministerului.

Consumatorii de energie platesc si acum subventii pentru energia regenerabila, prin certificatele verzi, insa doar pentru proiectele care au fost puse in functiune pâna la finalul anului 2016.

In schimb, ar fi o premiera in România ca energia nucleara sa fie subventionata de consumatori. Sumele pe care le va plati fiecare consumator pentru energia verde si cea nucleara prin acest mecanism vor fi evidentiate separat in factura finala.

Este vorba despre mecanismul denumit Contract pentru Diferenta (CfD), prin care, de fapt, consumatorii vor plati producatorilor de energie o suma de bani, in cazul in care pretul energiei scade sub nivelul la care compania isi poate recupera investitia.

Pentru fiecare tehnologie, va fi stabilit un pret de referinta, iar, daca pretul pietei este mai mic, producatorul va primi diferenta de la consumatori, prin aceste subventii, iar, daca este mai mare, va vira diferenta intr-un cont detinut de o Contraparte.

„In cursul unui an, producatorii beneficiari de CfD isi vor vinde energia electrica produsa pe piata concurentiala de energie electrica si vor obtine venituri din aceasta vânzare; in cazul in care pretul obtinut de ei pe aceasta piata este sub pretul fix denumit ‘pret de exercitare’, vor primi o plata reprezentând diferenta dintre ‘pretul de referinta’ si ‘pretul de exercitare’. Platile vor fi efectuate de catre o entitate intitulata Contraparte”, explica reprezentantii ministerului.

In schimb, daca pretul obtinut de ei prin vânzarea de electricitate pe piata concurentiala este mai mare decât pretul de exercitare, producatorii beneficiari de CfD vor trebui sa ramburseze catre Contraparte diferenta respectiva, pâna la nivelul pretului de exercitare. Ministerul Energiei recomanda ca OPCOM sa fie aceasta Contraparte.

„Prin acest mecanism de piata, beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obtinerii unui anumit nivel de venituri, care garanteaza recuperarea investitiei initiale”, au mai spus autorii propunerii.

Elementele mecanismului CfD se stabilesc in mod clar in cadrul unui contract, denumit Contract pentru Diferenta, care se incheie intre producator si Contraparte.

Platile care vor fi efectuate de Contraparte vor fi finantate printr-o contributie impusa tuturor consumatorilor de energie electrica. Eventualele fonduri suplimentare care ar rezulta din veniturile returnate de catre beneficiari vor fi incluse in fondul de plata al Contrapartii.

Mecanismul de tip CfD se va putea aplica tuturor proiectelor de producere a energiei electrice prin tehnologii cu emisii reduse de carbon. Mecanismul de tip CfD nu garanteaza vânzarea energiei electrice produse, ci numai pretul de exercitare, cu corectiile aferente, obligatiile vânzarii electricitatii fiind preluate exclusiv de catre dezvoltatorul proiectului.

„Unul dintre avantajele cheie ale unui mecanism CfD, comparativ, de exemplu, cu un mecanism bazat pe certificate verzi (CV) – in vigoare in prezent in tara noastra – este faptul ca reduce numarul de riscuri majore cu care se confrunta investitorii in proiecte de energie din surse regenerabile si cu emisii reduse de carbon, si anume riscul pretului energiei (limitând marja de abateri de la pretul de exercitare) si riscul de reglementare (prin incheierea unui contract pe termen lung care ofera ambelor parti protectie si increderea ca angajamentele vor fi onorate)”, au adaugat oficialii ministerului.

Tot ei arata ca un mecanism de tip CfD este viabil doar in conditiile in care pietele de energie au atins un anumit nivel de maturitate, care asigura viabilitatea si eficienta mecanismului.

„In acest sens trebuie indeplinite urmatoarele cerinte: piete angro transparente si lichide, capabile sa asigure preturi de referinta fiabile pentru utilizare in cadrul CfD; o concurenta sanatoasa pe piata energiei electrice pentru a permite: (a) preturi de referinta si preturi de piata stabilite in mod concurential, (b) accesul la piata in conditii rezonabile pentru tranzactionarea angro a energiei electrice si (c) concurenta pentru CfD, unde aceasta este viabila (ex. pentru resurse regenerabile); un consens clar cu privire la tehnologiile care vor fi incluse in CfD, asumarea costurilor cu CfD, in scopul construirii increderii investitorilor in schema; niveluri ridicate de incredere a investitorilor, multumita unui mediu de reglementare stabil si mecanisme fiabile de solutionare a litigiilor”, se mai arata in proiect.

Ministerul Energiei enumera si care ar fi proiectele ce ar urma sa beneficieze de acest mecanism.

In functie de necesitatea atingerii tintelor asumate pentru anul 2030, CfD ar putea fi acordat investitorilor in proiecte de producere de energie din surse regenerabile pentru a stimula producerea in noi instalatii eoliene terestre si solare fotovoltaice prevazute in Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030, adica 1,3 GW pentru instalatii eoliene terestre si 1.050 MW pentru capacitati de energie solara fotovoltaica pâna in anul 2030), se mai arata in proiect.

Totodata, un CfD poate fi acordat pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda (fiecare cu o capacitate de 670 MW net) pentru a stimula realizarea acestui proiect in conformitate cu Proiectul Strategiei Energetice 2019 – 2030. Reactorul 3 ar urma sa intre in functiune in anul 2030, iar reactorul 4, in anul 2032.

De asemenea, s-a presupus o crestere a capacitatii hidro instalate in România, pâna in anul 2030, de la 6.741MW in 2018 la 7.490 MW in 2030.

„In plus, o noua capacitate pe lignit este vizata pentru inceputul anilor 2030, pe baza tehnologiei ultrasupracritice. Noile instalatii vor trebui sa fie prevazute cu echipamente pentru captarea si stocarea dioxidului de carbon (CSC)/captarea si utilizarea lui (CUC), presupunând ca aceste tehnologii sunt testate comercial in timp. Cu toate acestea, daca tehnologiile CSC/CUC nu vor fi disponibile, Guvernul va sustine totusi dezvoltarea acestei capacitati pe lignit din motivele de securitate a aprovizionarii, dupa cum este indicat in Proiectul Strategiei Energetice 2019-2030”, mai spun reprezentantii ministerului.