Cresterea productiei de energie regenerabila obliga la o regandire a sistemului de transport al energiei din Romania
Dezvoltarea sistemului de transport al energiei din Romania trebuie reanalizata fundamental, in contextul in care UE si-a planificat o crestere foarte mare a ponderii energiei regenerabile, concomitent cu utilizarea si stocarea de noi surse, precum hidrogenul, a declarat, joi, Iulian Iancu, presedintele Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), citat de Agerpres.
El a participat la conferinta online “Transportul energiei electrice – impactul major in tranzitia din sectorul energiei”, organizata de CNR-CME si Transelectrica.
“UE si-a propus ca, in 2050, 85% din energia electrica sa fie din surse regenerabile, ceea ce este de neimaginat astazi si poate parea de science fiction pentru unii dintre noi, dar este o tinta, iata, asumata”, a aratat el.
Pentru a atinge aceste deziderat, 30% din cadrul financiar multianual este dedicat subiectului energie-schimbari climatice si 37% din banii din Planul de Redresare si Rezilienta, din totalul de 1,7 trilioane de euro in total, vor merge in aceasta directie.
“Aceste aspecte nu se adreseaza doar bugetului UE, ci se adreseaza deopotriva sectorului asigurarilor, sectorului bancar, de pensii si oricarui fond de investitii privat”, a precizat Iancu.
In ceea ce priveste hidrogenul, UE si-a propus ca, de la 2%, sa se ajunga in 2030 la 14% din mixul energetic.
“Se doreste ca instalatiile de electroliza, care acum sunt la niveluri foarte mici, sa se ajunga la 40 de GW si la 10 milioane tone utilizare in industria energofaga, respectiv otel, ingrasaminte chimice si transporturi. UE si-a propus inclusiv coridoare de transport si conducte de transport al hidrogenului”, a mai spus oficialul CNR-CME.
De asemenea, la finalul anului trecut, UE a lansat strategia privind offshore wind, adica productie de energie eoliana in parcuri amplasate pe mare.
“Aici vorbim de modificari la care trebuie supus sistemul de transport energie din Romania pentru ca, printre marile cu potential la nivelul UE, este inclusa Marea Neagra, unde se estimeaza 70 GW potential. UE isi propune sa ajunga in 2030 la 210 GW de la 40 GW in prezent, iar in 2050 sa ajunga la 1.200 GW. Sunt dimensiuni aproape incredibile, pentru aceasta Romania trebuie sa se pregateasca. Aceste parcuri eoliene offshore inseamna, in afara de montare, activitatea de proiectare, intretinere exploatare, interconectare cu sistemul energetic national, in paralel si stocare cu hidrogen”, a continuat Iancu.
Astfel ca este nevoie de o regandire a sistemului de transport al energiei din Romania, a subliniat el, avand in vedere ca in zona Dobrogei sunt deja concentrate multe capacitati de producere a energiei regenerabile, centrala de la Cernavoda si iata ca vine si offshore wind.
“Este o provocare pentru sectorul energetic national, presupune investitii uriase pe partea de stocare si transport hidrogen si modificare integrala a planului de dezvoltare si investitii a Transelectrica. Trebuie sa trecem la reanalizarea fundamentala a modului de dezvoltare a sistemului national de transport al energiei din Romania, avand in minte ca UE si noi toti ne propunem ca la capatul acestei tranzitii sa fie energia electrica, iar pentru asta trebuie sa se electrifice tot ce se poate electrifica, fondurile de inovare sunt dirijate catre electrificarea a ceea ce astazi nu stim sa electrificam”, a sustinut Iancu.
Astfel vom ajungem sa folosim de la monoscootere pe hidrogen, pana la autoturisme, camioane, vapoare, trenuri, avioane cu hidrogen si cu energie electrica, a conchis el.