Cu 210 de zile insorite pe an, soarele pare a fi de partea  României în tranziția energetică. Cum poate fi valorificat acest potential cand statul inca nu stie de partea cui este?

Traversăm o perioadă plină de provocări din punct de vedere energetic. Nu ne apasă doar criza energetică, ci suntem și în plin proces de transformare a energiei. Trebuie să învățăm să folosim corect resursele regenerabile, pentru atingerea țintei ambițioase de emisii de carbon net-zero până în 2050. Suntem, oare, pe drumul cel bun? Momentan de poticnim în legislație și pare că ne dăm cu stângul în dreptul, dar premisele sunt promițătoare. Prin proiectul „România Tradițională cu Energie Curată”, Asociația Energia Inteligentă și-a propus să abordeze rând pe rând resursele regenerabile. La ultimul eveniment în centrul atenției a fost energia fotovoltaică, iar experți și reprezentanți ai autorităților și-au expus punctele de vedere.

Energia fotovoltaică este cea mai curată energie, însă nu ar fi și cea mai sigură, din cauza discontinuității ei. De aceea este nevoie ca ea să facă parte dintr-un mix care să asigure necesitatea energetică a României, a declarat în cadrul dezbaterii „Energia fotovoltaică, parte din mixul de energie curată al României” președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, Bende Sandor. Momentan, producția de energie electrică din surse fotovoltaice reprezintă 7,5%, iar autoritățile încearcă să încurajeze, prin diferite proiecte, creșterea acestui procent.

„Părerea mea este ca România ca așezare geografica este o mină de aur din punct de vedere energetic pentru că are un mixt foarte bogat: puteam avea energie nucleară și avem energie nucleară, putem avea energie eoliană și avem energie eoliană, avem energie hidro, avem hidrocarburi și cărbune deocamdată, dar pe care sunt de acord că trebuie să îl înlocuim și nu eliminăm (înlocuit este cu totul altceva). Dar eu sunt de părere că nici o resursă să nu depășească 20% din mixtul de energie și atunci partea de siguranță energetică a României este oarecum echilibrat” a declarat Bende Sandor.

Vestea bună este că potențialul pe zona de resurse regenerabile este foarte ridicat în cazul nostru. Avem deja investitori care au venit cu miliarde de euro pentru proiecte fotovoltaice, iar până în anul 2030 se estimează că vom avea peste 30.000 de noi locuri de muncă în această zonă, atât pe partea de construcții de parcuri fotovoltaice cât și pe parte de operare și mentenanță. În plus, ce este foarte important, peste 50% din valoarea cheltuită într-un proiect fotovoltaic rămâne în țară, contribuind astfel la bunăstarea comunităților locale, iar suprafața de terenuri agricole din România pe care vor fi construite vreodată parcuri fotovoltaice nu va depăși 0.05%.

„Din perspectiva noastră nu vorbim numai de securitate energetică ci vorbim și despre bunăstare la nivelul tuturor locuitorilor și comunităților din zona unde se investește. Peste tot unde am dezvoltat și am construit proiecte regenerabile, toate comunitățile au beneficiat cu vârf și îndesat și puteți discuta la nivel de locuitori și autorități locale ca să vedeți câți bani vin din taxe și impozite pe aceste unități de producție” a declarat Sebastian Enache, Director General Monsson.

Și clima pare să fie de partea noastră. România are 210 zile însorite pe an, drept care potențialul pe zona de energie fotovoltaică este foarte ridicat, iar până în 2027 putem deveni una dintre primele 7 piețe europene în acest sector.

„Energia fotovoltaică este cea mai bună opțiune pentru că este o energie curată, ieftină, cu un timp de instalare a noilor capacități foarte redus, ceea ce este esențial nu doar pe plan național, dar și regional pentru ca România are potențialul de a deveni un factor de stabilitate în acest areal geografic. În acest sens sunt necesare măsuri care să ne pună pe calea independenței energetice pentru că România este importator net de energie din 2019, însă putem schimba acest statut prin investiții în proiecte de regenerabile” a declarat Irene Mihai, Policy Officer RPIA.

Din păcate însă ne poticnim în legislație. Producătorii existenți au avut foarte mult de suferit, din cauza unei legi, inițial, prea generoase. Însă, modul în care s-au reglat lucrurile a dus în altă extremă, care deja blochează proiectele noi. Ba mai mult, în câteva luni, am putea asista la nenumărate insolvențe sau chiar falimente ale acestora, ceea ce va speria potențialii investitori.

„Daca discutam cu investitorii noi, pe lângă această aceasta instabilitate istorică pe care noi am avut-o în zona de regenerabile, mai avem un blocaj absolut în acest moment la Ministerul Agriculturii pentru ca acea lege care a modificat legea fondului funciar și în mod natural în sfârșit a permis construcția acestor centrale în extravilan așa cum este normal, a fost interpretată de minister într-un mod care din punctul meu de vedere blochează orice fel de dezvoltare. Avem o data situația în care acei dezvoltatori care au depus documentația anterior intrării în vigoare a modificării la legea 18 nu au primit un răspuns până la aprobarea acelei legi, ci abia ulterior primind respingere, motivându-se exact cu legea, deci avem un factor de retroactivitate, dar lucrurile merg într-o zonă mult mai gravă de atât. Ministerul a emis un ordin, Nr. 299 în octombrie anul curent în care vine cu o completare și spune așa: la documentația de scoatere din circuitul agricol, operatorul trebuie să vină să completeze documentația cu un proiect tehnic prin care sa demonstreze că întreaga cantitate de energie pe care o va produce pe acele sa spunem maxim 50 de hectare, se va utiliza pentru consumul propriu al fermei. În accepțiunea celor de la agricultură, orice teren agricol face parte dintr-o fermă. Vă intreb eu retoric pe toți: ce ferma pe lumea asta consumă 50 de MW (putem admite că pe un teren de 50 de hectare se pot instala aproape 50 MW)? Nu exista o ferma care sa aibă autoconsum de 50MW, iar pentru a pune lucrurile în perspectivă, Dacia la Pitești consuma 50 MW/h. Ori, de facto, acest ordin care în accepțiunea mea personală, nefiind totuși jurist, este ilegal pentru că vine și adaugă la lege. El ca și efect are blocarea tuturor investițiilor care merg pe această lege. Deci proiectele de dezvoltare noi, în momentul de față sunt blocate” a declarat Martin Moise, Prim-Vicepreședinte PATRES.

Ba mai mult, avocata Tatiana Fiodorov, Expert FEL și avocat în sectorul energetic a atras atenția în cadrul dezbaterii că Ministerul Agriculturii interpretează noile modificări ale Ordinului 299/2022 în mod eronat, ca fiind interzisă dezvoltarea proiectelor solare pe suprafețe de peste 50 de hectare.

„Vreau sa menționez în mod expres ca in prezent atât Ordinul 1056/2018, cât și Ordinul 83/2018 sunt în vigoare și ar trebui să se aplice. De aici și problema pe care o identificăm la nivelul Ministerului Agriculturii legata de faptul că oarecum interpretează aceste modificări la legea fondului funciar ca fiind exhaustivă si ca fiind una care interzice de fapt dezvoltarea proiectelor solare de peste 50 de hectare. Or, atâta timp cât nici legea 262, nici legea 256 și mai apoi nici Ordinul 299 de modificare a Ordinului 83 nu menționează in mod expres ca orice altă prevedere contrara acestor prevederi se abrogă, rămâne în vigoare Ordinul 1056 care permite introducerea în intravilan pentru scopul dezvoltării de proiecte solare inclusiv a terenurilor de peste 50 de hectare” a menționat Tatiana Fiodorov.

După ce reușim să ne aliniem cu legislația, am putea avea și de câștigat, pentru că anii care urmează vin și cu nenumărate oportunități financiare pe zona de tranziție energetică. Luciana Cotuțiu, specialist în Finanțări Europene RomCapital Invest, a făcut o radiografie a proiectelor care sunt disponibile pentru România. Printre programele disponibile la ora actuală se numără cele trei apeluri POIM deschise, dedicate autorităților publice locale pentru producere de energie și autoconsum, dar și operatorilor regionali de apa pentru îmbunătățirea eficienței energetice. Li se adaugă fondurile disponibile prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Programul Operațional Tranziție Justă adresat celor 6 județe din România care trebuie sa își reducă dependența de cărbune, Programele Operaționale Regionale dedicate eficienței energetice, PNRR-ului, dar și printr-un nou program al Comisiei Europene – Cross-border (RES) pentru proiecte transfrontaliere ale statelor membre.

În plus, îmbucurător este și faptul că românii sunt din ce în ce mai interesați de producția proprie de energie. Dar, deși am asistat la o explozie a numărului de prosumatori, noile taxe vehiculate le-ar putea frâna avântul, după ce statul a transpus o Directivă Europeană mult prea riguros. Specialiștii spun că taxarea proiectelor fotovoltaice, prevăzută în directivă, nu era cu titlu obligatoriu.

Cu toate acestea, deja peste 27.000 de români au devenit prosumatori, iar ponderea lor în capacitatea totală de energie solară este de 22%. Și ei sunt extrem de importanți pentru întregul circuit energetic, mai ales că cei mai mulți dintre ei au realizat proiectele pe banii lor. Iar pentru un astfel de proiect de 3 kilowați, realizat în regie proprie, timpul de implementare este de 18 zile, pe când, dacă sunt folosiți bani de la stat, durata este de 18 luni.

„Un sistem minim de 300 kW ar putea fi racordat cu certificat de racordare obținut conform legislației actuale în 17 zile lucrătoare, deci vedem ca timpul de implementare a unui proiect este foarte mic dacă acolo intervin fonduri proprii. Avem nevoie de fonduri de la stat, de încurajare a prosumatorilor, dar ele sa vina mult mai repede. Daca stăm 18 luni pentru a obține bani și a implementa un proiect de 300kW, atunci nu știu daca mai este atractiv” a declarat Adrian Vintilă, Director Comunicare și Marketing, FEL România.

Dar, poate, cu puțin noroc și ceva mai multă implicare o să reușim și noi să implementăm noile concepte energetice, care presupun mult mai mult decât anveloparea blocurilor, când vine vorba despre eficiență energetică. Despre aceste noi proiecte a vorbit în cadrul evenimentului “Energia fotovoltaică, parte din mixul de energie curată al României” Cristina Bădica, Vicepreședinte al Asociației Energia Inteligentă.

„Conceptul de Renovation Wave care a fost timid introdus în Programul Operațional Regional este mult mai amplu. De exemplu, când venim cu o investiție pe blocurile de locuit trebuie sa se aibă în vedere atât elemente de economie circulară, sisteme de încălzire din surse regenerabile, electricitate din surse regenerabile, stații de încărcare electrică și alte astfel de elemente asupra cărora strategia națională de renovare trebuie sa se aplece cu mai multă atenție” a declarat Cristina Bădică.

În final, reținem că, în România, ponderea energiei primare folosită pentru producerea energiei electrice este de aproximativ 25-30%. Prin urmare, principala preocupare pe viitor trebuie să fie legată de modul în care ne vom încălzi, dar și de mobilitate. Trebuie, de asemenea, să urmărim cu atenție și partea de taxare a resurselor regenerabile. Într-adevăr, taxele sunt apanajul autorităților, dar ele nu trebuie să fie folosite incorect, atrage atenția Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

„În momentul de față, în baza datelor statistice privind producerea de energie solară, în 2021 folosim 1%. Deci am avea încă 99% loc sa ne dezvoltăm pe această linie. Dezbaterea privind desfășurarea unor activități mai puternice în ceea ce privește producerea de energie electrică pe baza fotovoltaică în interiorul localităților este un element absolut normal, iar acești prosumatori, așa cum se arată într-un studiu, ar putea să reprezinte o putere de producere a energiei electrice foarte mare. În baza unor analize pe care le-am făcut, 52% din energia electrică necesară la nivelul unui oraș se poate produce prin amplasarea de panouri fotovoltaice pe diverse clădiri, acoperișuri de parcări care există în orice oraș, adica jumătate din energie poate fi obținută prin activitatea prosumatorilor casnici, non-casnici și chiar industriali.