Cu cartile/licentele pe masa: criza facturilor la energie si gaze nu a fost rezolvata, ea ameninta cu o implozie a intregului sistem energetic
Nu mai are nici un rost sa comentam cum a fost rezolvata problema facturilor la energie si gaze de catre guvernul de la Bucuresti, care a adoptat de pe o zi pe alta ordonanta de urgenta ce plafoneaza preturile la energie si gaze pana in primavra anului viitor. Cert este ca dupa aproape doua luni de discutii cu toti cei implicati in aceasta problema majora pentru economia Romaniei, Guvernul a recurs la cea mai simpla masura: pret reglementat la consumatorii casnici intr-o anumita limita de consum si pret reglementat pentru consumatorii industriali. Din aceasta decizie extrem de simpla rezulta ca intr-un an de zile bugetul statului ar urma sa piarda vreo 40-50 de miliarde de lei, conform schemei aprobate. Nici un economist sanatos la cap nu-si poate imagina ca statul va avea de unde sa dea acesti bani.
S-a spus ca diferenta dintre pretul de piata al energiei si gazelor si ceea ce vor plati consumatorii va fi asigurata din profiturile companiilor de productie, care sunt in proprietatea statului roman. Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz (si cam atat) au profituri estimate pentru 2022 la cateva miliarde de lei. Cam zece la suta, in cel mai bun caz, din cat ar trebui sa acopere statul pentru facturile consumatorilor. De unde luam grosul, adica diferenta? Nu stie nimeni si nu intamplator ultima ordonanta de urgenta nu precizeaza in nici un fel acest lucru. Este o premiera in ultimii 30 de ani.
Dar, cei care activeaza in piata de energie si gaze inteleg foarte bine acest aspect si incep sa gandeasca la cum vor reactiona in conditiile in care statul roman nu va avea de unde sa compenseze diferentele de bani de la facturile asa zis plafonate. Din nefericire chiar si dupa vechea schema de sprijin s-a dovedit ca statul e calic, sau nu are de unde sa dea banii compensatorii. Situatia se agreaveaza de la o zi la alta si furnizorii/distribuitorii de energie si gaze si-au cam consumat toate resursele de finantare. Mai intai resursele proprii, apoi imprumuturile bancare. S-a ajuns insa la fundul sacului si daca banii de la stat nu vin spre segmentul de furnizare, care inchide intreg ciclul energetic, s-ar putea sa asistam in cel mai scurt timp la un adevarat bolcaj financiar pe intreg lantul. Mai mult, avem informatii ca mari furnizori/distribuitori stau pregatiti cu licenta pe masa. Altfel spus, renuntare la aceasta activitate.
Am vazut pana acum deja ca furnizori mai mici de energie si gaze au recurs la acest lucru, au cerut retragerea licentei. Ce se va intampla daca unul dintre cei 6 mari furnizori din Romania va proceda la fel? Va fi un dezastru pentru intregul sistem. Ca sa nu mai spunem ca in aceste conditii absolut orice investitie este blocata in urmatoarea perioada. Or, mai mult decat oricand nevoie de investitii este vitala. Ce va iesi din toata aceasta situatie nimeni nu poate anticipa.
Nu departe de noi, in aceeasi situatie se afla si celelalte tari europene, motiv pentru care Comisia Europeana nu mai are solutii si nici nu mai intentioneaza sa intervina in piata. Pentru simplu fapt ca nu stie cum. In concluzie lasa la latitudinea fiecarei tari sa ia propriile decizii. Ce se va allege de aici nu stie nimeni. Iata ce spune o analiza oarecum superficiala a Bloomberg:
Energia a devenit principalul subiect pe agenda politica a Europei, dupa ce cotatiile la combustibilii fosili au atins valori record, pe fondul ingrijorarilor cu privire la livrarile din Rusia, cel mai important furnizor al Europei. Desi Comisia Europeana a prezentat un set de masuri vizând reducerea dependentei de Rusia, guvernele statelor membre sunt supuse la presiuni din partea consumatorilor si companiilor sa ii protejeze de impactul crizei.
Potrivit Bloomberg, divergentele existente in interiorul UE cu privire la modul cum ar trebui sa se raspunda la cresterea preturilor se adâncesc, in conditiile in care tarile din sudul blocului comunitar cer actiuni urgente pentru decuplarea pretului gazelor de cel al energiei electrice, in timp ce tarile din nord indeamna la prudenta.
Executivul comunitar concepe in prezent cel de al doilea set de masuri de urgenta din care statele membre vor putea sa aleaga. Potrivit diplomatilor, care au cerut sa isi pastreze anonimatul, aceste masuri se vor concentra pe sprijinirea veniturilor consumatorilor vulnerabili, precum vouchere si plata partiala a facturilor, precum si ajutoare de stat pentru companiile afectate. Acest al doilea set de instrumente ar urma sa fie adoptat de executivul comunitar in zilele urmatoare si prezentat liderilor europeni la summitul lor din 24-25 martie.
Diplomatii au mai spus ca alte masuri pe termen scurt ar putea viza reducerea accizelor si cotelor de TVA pentru produsele energetice. Un alt instrument ce va fi prezentat liderilor europeni ar fi demararea unei entitati care ar urma sa cumpere electricitate de pe piata si apoi sa o revânda anumitor consumatori, la preturi mai mici decât cele de pe piata. Insa principalul obstacol in calea unui astfel de instrument ar fi costurile bugetare ridicate.
O alta optiune ar fi diminuarea pretului final, prin fixarea unui pret de referinta pentru piata angro. In cadrul unui astfel de scenariu, producatorii de electricitate vor fi subventionati pentru diferenta dintre costurile lor reale cu gazele naturale, petrolul si carbunele si un pret de referinta stabilit in prealabil. Alternativ, ar putea fi introdus un plafon pentru piata angro de electricitate.
Cu toate acestea, in evaluarea Comisiei, pe lânga faptul ca sunt mult prea costisitoare, astfel de masuri ar putea distorsiona competitia si ar complica comertul transfrontalier.
Executivul comunitar ar urma sa mentioneze si posibilitatea de a taxa profiturile exceptionale ale unor companii energetice care nu depind de gazele naturale si de acea nu se confrunta cu costuri de productie extrem de ridicate. O alta optiune ar fi interventia organismelor de reglementare prin impunerea, temporara, a unui pret pentru profiturile excesive ale unor producatori de energie. Insa asta ar fi o masura riscanta in opinia Comisiei, deoarece ar putea declansa actiuni in justitie si riscuri la adresa securitatii aprovizionarii.
In schimb, diplomatii precizeaza ca importanta refacerii stocurilor si coordonarea la nivel european este recunoscuta de toate statele membre. Potrivit unei variante de lucru a comunicatului ce ar urma sa fie adoptat la summitul din 24-25 martie, consultat de Bloomberg News, liderii europeni ar urma sa sustina refacerea imediata a stocurilor de gaze si vor promite ca vor colabora cu Comisia pentru a asigura un nivel adecvat al stocurilor inainte de urmatorul sezon de iarna.