Cu Hidroelectrica in cap de coloana, Romania continua sa fie exportator net de energie electrica chiar si atunci cand eolienele nu produc
Pretul mediu al energiei electrice inregistrat in piata pentru ziua urmatoare a fost de 133 lei/MWh, in cursul saptamanii trecute, in conditiile unui consum care rareori depaseste nivelul de 7.000 MWh pe intervale de varf. Carbunele si-a luat o pauza binemeritata, in timp ce la baza mixului energetic sta productia hidro si cea nucleara, mai ales in zilele in care aportul energiei eoliene in sistem este nesemnificativ. In aceste conditii, de cateva saptamani incoace, Romania este exportator net de energie electrica, avand de altfel cel mai jos pret prin comparatie cu tarile cu care suntem cuplati (Ungaria, Cehia si Slovacia).
Asa cum anticipam in urma cu cateva saptamani, aportul energie hidro este “responsabil” pentru pretul scazut al energiei pe bursa OPCOM, lucru care nu va mai dura multa vreme insa, in conditiile in care nivelul apei din lacurile de acumulare incepe sa scada iar lipsa precipitatiilor va face ca si debitul Dunarii sa se reduca simtitor in urmatoarea perioada.Interesant este ca pretul mediu inregistrat in piata SPOT este mult sub pretul atins la licitatiile in piata centralizata pentru contractele bilaterale, unde media pe luna martie a fost de 179,79 lei/MWh. De asemenea, in piata centralizata pentru serviciul universal, unde liciteaza furnizorii de ultima instanta, pretul mediu ponderat a fost de 171, 26 lei/MWh, echivalentul a 36,74 euro/MWh.
Precizam inca odata, consumul scazut de energie electrica, permite producatorilor o asa zisa relaxare, moment tocmai bun pentru efectuarea lucrarilor de mentenanta la agregatele energetice inainte de venirea perioadelor de canicula. Sa speram ca cei responsabili cu aceste lucrari isi fac datoria. Cert este ca in conjunctura actuala, cu capacitati de productie invechite, dar cu resurse de care alte tari europene nu beneficiaza, Romania continua sa se situeze pe o pozitie de invidiat in ceea ce priveste dependenta fata de importurile de energie. Practic, conform datelor publicate de biroul european de statistica, Estonia, Danemarca și Romania sunt statele din Uniunea Europeana cu cea mai scazute dependența fața de importurile de energie. Chiar daca datele publicate sunt aferente anului 2016, situatia nu s-a schimbat nici in momentul fata.
Astfel, conform Eurostat ponderea importurilor in necesarul de energie a fost de numai 6,8% in Estonia, 13,9% in Danemarca și 22,3% in Romania. Un nivel relativ scazut al acestor ponderi a mai fost in 2016 in Polonia (30,3%), Suedia (31,9%) și Cehia (32,8%). La polul opus, cel mai ridicat nivel al dependenței de importurile de energie a fost inregistrat in 2016 in Malta (ușor peste 100% datorita acumularii de stocuri), Cipru (96,2%) și Luxemburg (96,1%). Ponderi mari ale importurilor in necesarul energetic au mai fost inregistrate in Italia (77,5%), Lituania (77,4%) și Belgia (76%). Intre cele cinci state membre care au cel mai mare consum de energie, Marea Britanie și Franța au cea mai redusa dependența de importuri, cu o pondere de 35,3%, respectiv de 47,1%, spre deosebire de Germania (63,5%), Spania (71,9%) și Italia (77,5%).