Cu un puternic sector agricol, România are potential sa construiasca atat fabrici de etanol cât si de biodiesel, dar si de HVO. De ce lipsesc investitiile in biocombustibili?

Multe din actualele ramuri de transport nu au la momentul de fata o alternativa tehnico-economica viabila la combustibilii lichizi. In acest context pentru aceste ramuri se impun politici de promovare a producerii si flosirii biocombustibililor.

Comisia Europeana a stabilit o tinta pentru biocombustibilul folosit in transport la un nivel de 10% pe care statele membre trebuie sa il indeplineasca in 2020 si de 14% din energia consumata in transportul rutier si feroviar pâna in 2030.

In România Ordonanta de Urgenta nr. 80/2018 stabileste conditiile de introducere pe piata a benzinei si motorinei, ofering un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera si com pleteaza Legea nr. 220/2008. In cadrul OUG 80/2018 se definesc cotele minime de biocambustibili pe care furnizorii de carburanti trebuie sa le asigure in momentul comercializarii carburantilor pe piata din Romania. Aceste cote minime de biocombustibili sustin obiectivul de reducere a emisiilor de GES cu 6% fata de nivelul anului 2010.

Renewable Energy Directive (RED II) defineste o serie de criterii de sustenabilitate si de emisii de GES pe care biocombustibilii utilizati in transport trebuie sa le respecte pentru a fi luate in considerare la obiectivul general de 14% si pentru a fi eligibile pentru sprijin financiar de catre autoritatile publice.

Contributia biocombustibililor avansati si a biogazului produs din materiile prime ca pondere a consumului final de energie in sectorul transporturilor este de cel putin 0,2% in 2022, cel putin 1% in 2025 si cel putin 3,5% in 2030.

Ponderea biocombustibililor si biolichidelor, precum si a combustibililor din biomasa consumati in transport, atunci când sunt produsi din culturi alimentare si furaje, nu va depasi 7%.

Combustibilii utilizati in sectoarele aviatiei si maritime pot contribui la obiectivul de transport de 14%, dar nu sunt supusi unei obligatii. Contributia combustibililor regenerabili furnizati acestor sectoare va fi cuantificata cu pana la 1,2 ori continutul lor energetic.

Directiva privind calitatea combustibilului Fuels Quality Directive (Directiva 2009/30/CE) completeaza RED si reflecta o parte din continutul RED, cum ar fi criteriile de durabilitate ale biocombustibililor. O cerinta esentiala este ca toti furnizorii de combustibil trebuie sa respecte o reducere de 6% a emisiilor de GES pâna in 2020 in toate categoriile de combustibili furnizati pe piata.

Combustibilii pentru aviatie (biocombustibilii avansati: SAF (Sustainable Aviation Fuel) au potentialul de a reduce semnificativ emisiile aeronavelor. Momentan, SAF este utilizat in proportie de 0,1% de catre companiile aeriene, aceasta piata  fiind usor in expansiune.

Aceasta initiativa isi propune sa stimuleze oferta si cererea de combustibili de aviatie durabili in UE. La rândul sau, va reduce amprenta de emisii a aviatiei si ii va permite sa contribuie la atingerea obiectivelor UE in materie de schimbari climatice.

Traficul naval catre sau dinspre porturile din Spatiul Economic European reprezinta aproximativ 11% din totalul emisiilor de CO2 generate de UE in transporturi si 3-4% din totalul emisiilor de CO2 ale UE.

Exista o initiativa (FuelEU Maritime) care are drept scop cresterea gradului de utilizare a combustibililor alternativi durabili in transportul maritim si in porturile din Europa, abordând:

• obstacolele de pe piata care impiedica utilizarea acestora
• incertitudinea cu privire la optiunile tehnice care sunt disponibile pe piata

Face parte dintr-un pachet menit sa asigure alinierea sectorului la obiectivele UE privind neutralitatea climatica pâna in 2050.

Initiativa vizeaza reducerea emisiilor provenite din transportul maritim prin accelerarea consumului de combustibili alternativi si energie durabila in functiune si la dana. Asigurarea unui amestec de combustibili mult mai divers si a unei penetrari mai mari a combustibililor alternativi durabili este esentiala pentru a alinia transportul maritim la ambitia europeana de neutralitate climatica pâna in 2050. Initiativa vizeaza cresterea ponderii in mixul de combustibili al transportului maritim international al combustibililor alternativi durabili cu continut scazut si zero de carbon, inclusiv: biocombustibili lichizi, electro-combustibili, gaze (inclusiv bio-GNL si bio-GPL), hidrogen. Initiativa ar trebui sa adopte o abordare bine pusa la punct, in ceea ce priveste emisiile generate de productia si utilizarea acestor combustibili. De asemenea, are ca scop imbunatatirea utilizarii combustibililor alternativi pentru navele aflate in locul de acostare. In timp ce unii dintre acesti combustibili sunt deja maturi din punct de vedere tehnologic, desfasurarea lor in sectorul maritim si utilizarea lor ramân extrem de limitate, iar incertitudinea existenta ii descurajeaza pe operatorii economici sa investeasca in noi tehnologii.

In Romania exista momentan doar productie de biodiesel, cu o capacitate de aproximativ 250 kt/an, reusind sa acopere o mare parte din cererea locala.

România are potential sa construiasca atât fabrici de etanol cât si de biodiesel, dar si de HVO (hydrotreated vegetable oil), având un puternic sector agricol.

Atingerea obiectivelor Acordului de la Paris si a obiectivului UE privind neutralitatea climatica pâna in 2050 este o prioritate pentru România, iar in aceasta privinta, trebuie incurajate investitii durabile privind viitorul transportului.