Culmea tupeului: să cerem bani de la Comisia Europeană pentru plata furnizorilor în urma plafonării prețului la energie și gaze

Guvernul Ciucă nu este în stare să atragă finanțările din programul PNNR, în schimb solicită Comisiei Europene alți bani, cum ar fi rambursarea cheltuielilor plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziție energetică, către furnizorii de energie electrică și gaze naturale în numele IMM-urilor. Sigur, prost nu este cine cere, ci cel ce dă. În cazul de față ne îndoim însă că chichița inventată de govern va avea și sorți de izbândă.

Electrometer is measuring power consumption. Coins in foreground. Expensive electricity concept. 3D rendered illustration.

Inițial, conform proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată luni seara pe site-ul Ministerului Finanţelor, se propune ca, în situaţia în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziţie Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora. Ulterior, guvernul a constatat că nici banii din Fondul de Tranziție nu vor fi suficienți pentru plata furnizorilor, așa că s-a gândit la o pomană europeană.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) transmite că ministrul Marcel Boloș va efectua o delegație la Bruxelles și Luxemburg, în perioada 15-18 mai, pentru a discuta cu reprezentanți ai Comisiei Europene mai multe teme, printre care și posibilitatea de a rambursa cheltuielile plătite furnizorilor de energie și gaze, precum și plafonarea pentru consumatorii finali din fonduri UE, potrivit unui comunicat al ministerului.

„Se va discuta despre posibilitatea rambursării cheltuielilor plătite prin Ministerul Energiei, de la bugetul de stat, prin Fondul de tranziție energetică, către furnizorii de energie electrică și gaze naturale în numele IMM-urilor, în baza schemei de plafonare a prețurilor stabilită de Guvern prin OUG 27/2022. Astfel, prin rambursarea sumelor deja plătite de la bugetul de stat, din fonduri europene, ar crește capacitatea României de a asigura în continuare sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare, realizate la nivelul întreprinderilor”,

Ministerul transmite că scopul deplasării este consultarea experților Executivului European în vederea atingerii potențialului maxim pentru oportunitățile de investiții pe care România le are prin Planul Național de Redresare și Reziliență, avansarea discuțiilor pentru modificarea PNRR și a discuțiilor necesare pentru închiderea Programelor aferente Politicii de Coeziune 2014-2020 fără să fie periclitate investițiile strategice naționale.

Pe durata vizitei, ministrul Marcel Boloș are întrevederi cu comisarul pentru politică regională Elisa Ferreira, Celine Gauer, DG Task force Recovery, precum și cu reprezentanții Băncii Mondiale și ai Băncii Europene de Investiții.

Reprezentanții MIPE și cei ai CE vor discuta despre modalitatea prin care se va asigura continuitatea și predictibilitatea implementării proiectelor cu finanțare europeană în următoarea perioadă de programare și instituirea prevederilor care să asigure continuitatea finanțării.

MIPE a publicat în consultare un proiect de Ordonanță de urgență privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014-2020. Proiectul reglementează și modalitățile prin care proiectele nefinalizate în acest exercițiu financiar pot fi continuate din fondurile alocate pentru perioada de programare 2021-2027.

Proiectul a venit la solicitarea autorităților publice locale, pentru asigurarea unui cadru de predictibilitate pentru acțiunile și proiectele aflate în implementare din fonduri europene, prin intermediul programelor operaționale 2014-2020.

Mai jos MIPE prezentă ce teme se vor discuta la Bruxelles:

Modificarea PNRR

Guvernul a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanții Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opțiune. În acest sens, cele două părți sunt într-un dialog constructiv permanent, iar o propunere finală avansată de România ar urma să vină inclusiv în baza discuțiilor ce au loc la Bruxelles.

Modificarea Planului în conformitate cu circumstanțele și nevoile actuale urmează să cuprindă trei componente distincte:

1. Diminuarea alocării în urma creșterii economice

Întrucât a reușit redresarea economiei și creștere în 2021 față de 2020, Guvernul este în situația de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro. Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții.

În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creșterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările aferente statelor membre, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului inițial, cum este cazul Belgiei. În iunie 2022, pe fondul creșterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de către CE pentru România a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. De la o valoarea inițială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.

Așadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare și Reziliență a fost conceput pentru a spriji pentru investiții și reforme esențiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19. MIPE, în baza mandatului primit, urmează să definitiveze o listă cu propunerile.

2. Introducerea capitolului REPowerEU

REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU și 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producție și stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).