Cum a crescut prețul la gaze?

Guvernul României în urmă cu 10 ani, așa cum au făcut și alte Guverne din Europa, s-a angajat să liberalizeze piața gazelor naturale. Anul 2020 a fost stabilit ca un an de finalizare a acestui proces. Angajamentul României a fost de a liberaliza piața doar după ce timp de 8 ani, va derula 55 de programe de informare și educare a consumatorilor, respectiv doar după ce va avea instituții performante care să nu permită derapaje în piață, de tipul celor cu care se confruntă acum România. Dacă derglementarea prețului s-a făcut conform calendarului, de consumator și protejarea acestuia nu s-a ocupat nimeni.

Liberalizarea nu creşte sau scade preţul – ci doar stabileşte premisele pentru a reflecta în mod fidel starea şi dinamica înregistrată de sectorul energetic, comportamentul participantilor si rigoarea si profesinalismul autoritatilor. Astfel în analiza următoare se poate vedea foarte bine cauzele care au determinat această creștere a prețului la gaze și faptului că nu liberalizarea a fost cauza creșterii prețului la gaze.

Autorităţile publice, prin intervenţiile lor, prin diversele acte normative implementate în ultimii doi ani, dar și prin lipsa de intervenție, au avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creștere cu cca.75% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). Pe lângă cauzele interne şi cauzele externe au influenţat preţurile gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creștere cu cca. 25% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). O altă contribuţie a creșterii prețurilor a venit din comportamentul unor furnizori care au ales să marcheze profituri prin revânzarea cantităţilor de gaze achiziţionate pentru clienţii consumatori casnici în primăvară şi apoi să urmărească marcarea de noi profituri prin prețuri excessive și din măsurile de recuperare a banilor de la stat ca diferență între prețul de achiziție și prețul plafona (apreciem că aceste cause au determinat o creștere cu 21% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22)..

Astfel, cauzele nu țin de piața liberă sau reglemntată, exceptând cauzele externe de creștere a prețului, celelalte cauze au fost cauze care puteau fi eliminate dacă se dorea.

Preţul mediu al gazelor marfă din România a început să crească începând cu luna octombrie 2020, GRP-ul (gas release programme o măsură legislativă) a făcut ca în toamna anului 2020, să apară o diferenţă falsă între cerere şi ofertă. În România sunt 2 momente importante în care se contractează gaze naturale pentru consumatorii finali, în luna octombrie şi aprilie. În fiecare din aceste perioade falsa cerere indusă de actul normativ a făcut ca prețul gazelor să crească  Tot GRP a determinat în anul 2020 exporturi de circa 0,9 miliarde de metri cubi şi ulterior importuri în acelaşi an 1,1 miliarde metri cubi, diferenţa între exporturile şi importurile făcute fiind de 12%. De asemenea a existat în toată această perioadă o întârziere foarte mare în ceea ce înseamnă publicarea preţurilor medii ale gazelor cu scopul de a determina consumatorii să accepte prețurile mari propuse de furnizori și percepute ca fiind corecte în lipsa informațiilor din piață.

Influența creșeterii prețului gazelor pe plan extern a apărut în România, începând cu luna iulie 2021 în România, până atunci cauzele creșterii prețului fiind exclusiv interne. Trebuie să remarcăm momentul de inflexiune creat de ceea ce s-a întâmplat pe piaţa internaţională, s-a reflectat în România în vara anului trecut: preţurile au început să crească din iulie 2021 şi s-au accentuat în octombrie 2021, după aceea panta determinată de evoluţia internaţională a scăzut pentru că gazele importate în România în noiembrie au avut un preț în scădere Tot pe grapfic se poate observa că a existat un moment de panică a furnizorilor care s-a manifestat în august -septembrie 2021 când practic orice cantitate apărea pe piaţă era foarte rapid vândută, aspect care a determinat o creştere rapidă a preţului gazelor naturale. Au existat furnizori care în momentul în care s-a auzit informaţia – sau chiar înainte – că va exista o plafonare a prețului gazelor în România, au vândut gazelle ieftine achiziționate în primăvară pentru clienții din portofoliu, la prețuri duble, marcând un profit important. Ulterior aceeaşi furnizori, rămași fără gaze naturale, au achiziţionat gaze din piață la preţuri mari. Acest element le-a dat justificarea furnizorilor să crească preţul la clienţii finali, ei practic câştigând din nou, pe de o parte din faptul că au rămas pe un termen lung cu preţ mult mai mare în contractual cu clienții lor, decât ar fi avut în situaţia în care n-ar fi existat plafonarea, dar în acelaşi timp şi-au mărit foarte mult valoarea preţului mediu de achiziție, respectiv şi-au mărit foarte mult baza pe care o să o solicite de la stat ca diferență între prețul mediu de achiziție și prețul plafonat, adică solicitarea de returnare a unor sume mai mari de bani de la stat. Pentru a se preîntâmpina aceste situații, una dintre cerințele propuse în Planul de măsuri ale Asociaţiei Energia Inteligentă, aceea de a se face o separare între activităţile de furnizare en detail şi trading. Respectiv o firmă de furnizare en detail să nu poată facă și trading. O ală cale de a diminua speculațiile traderilor este prin afişarea marjei comerciale, în fiecare lună, pe factura transmisă consumatorilor.

Concret cauzele creșterii prețurilor la gaze au fost:

1. Introducerea măsurii administrative de către autortăți – Gas Release Program (GRP) care a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă toate gazelle deținute și să determine creșterea prețului la gaze.
2. Exporturile de gaze din România pe timp de vară au detreminat creșterea importurilor în România iarna. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost retalizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (difența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% față de prețul cu care le am exportat).
3. Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era mult mai mic. (Pretul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
4. Creșterea preturilor gazelor pe plan europena. Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România. Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani, a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta.
5. Panica furnizorilor, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei effective a resursei de gaze, a determinat un comportament în care furnizorii achiziționau orice cantitate de gaze și la orice nivel de preț, gaze care ulterior au fost vândute la prețuri mai mari decât prețurile de achiziție.
6. Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în present pe piață impunând prețuri mari și clause contractuale păguboase consumatorilor.
7. Plafonarea prețului la gaze la un nivel de 1,8 față de nivelul existent la acel moment în piață. Astfel plafonarea a avut un efect foarte important, a determinat, conform site-ului ANRE, creșterea prețului gazelor ofertate pe piață de la un nivel de minim 220 lei/MWh la un nivel de minim 420 lei/MWh în luna noiembrie 2021 și de 640 lei/MWh în luna ianuarie 2022.

O analiză a modului în care a crescut prețul mediu al gazelor la consumatorul casnic în ultimii 3 ani și prognozele AEI pentru 2022 arată direcția dezastruoasă spre care ne îndreptăm. Propunerea exclusivă de a reduce TVA de la 19% la 5% aduce un preț la consumatorul casnic care va fi dublu față de anul 2020.

În acest context, Asociaţia Energia Inteligentă propune câteva măsuri urgente de reducere a preţurilor: reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor şi producătorilor de energie, ceea ce va reduce preţurile de achiziţie şi vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; eliminarea pentru 12 luni a TVA şi a accizelor, ceea ce va reduce preţurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; suspendarea Gas Release Program şi regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a creşte lichiditatea pieţei româneşti – măsură care va elimina un fals deficit de gaze în piaţă şi va contribui la reducerea preţurilor de achiziţie.

În plus, aria de aplicare a legii consumatorilor vulnerabili ar trebui să crească și să cuprindă și consumatorii noncasnici, astfel încât mai multe persoane să fie protejate (în fapt înlocuirea actualei formule de compensare cu o formulă de ajutorare clară a persoanelor fizice și juridice care sunt în situații critice).

În paralel, trebuie luate măsuri de asigurare a funcţionării pieţei de energie: impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor şi producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu de a colecta bani la bugetul de stat, precum şi impunerea obligativităţii de indicare pe facturi a marjei comerciale practicate de furnizori.

AEI mai propune, de asemenea, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada caldă. ANRE şi operatorii bursieri ar trebui totodată să publice rapoarte săptămânale şi lunare de preț, publicate până cel mai târziu a treia zi din săptămâna următoare şi a cincea zi din luna următoare privind preţurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie. Totodată, este nevoie de măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori, dar şi de separarea activităţii de trading de cea de furnizare, sub aspectul acţionariatului, contabilităţii şi managementului.

De asemenea propunerile Asociație solicită o intervenție mult mai dinamică a organelor de control. Organele de control sunt reactive: fie vine cineva la televizor şi le zice să meargă să controleze, fie sunt sesizate şi merg la control. Dar există posibilitatea ca aceste organe de control să fie proactive. Din păcate, deşi se ştiu care sunt furnizori în piaţa de gaze şi energie care au comportament abuziv, nu se întâmplă nimic. Orice furnizor care este lăsat să desfăşoare activităţi speculative nu face decât să atragă şi alţi furnizori să aibă un astfel de comportament şi aşa ne-am stricat piaţa în ultimii 3 ani de zile piața, din cauza unor furnizori care au intrat pe piaţa de energie şi gaze naturale doar în scop speculativ, neavând niciun interes să rămână pe termen lung în această piaţă.