Cum au trecut furnizorii de ultima instanta de la comoditate la agonie?

Ce coincidenta. Anul trecut pe vremea asta ne intrebam daca incepand cu luna ianuarie 2021 vom plati un pret corect la energie electrica si gaze naturale, sau vom plati bunastarea furnizorilor de ultima instanta, in contextual liberalizarii pietei. Iata ca, de la 1 ianuarie 2022 vom plati pretul corect (de piata) al energiei si mai putin bunastarea furnizorilor de ultima instanta, pe care Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie ii desemneaza obligatoriu, indiferent ca le convine sau nu!

De la un an la altul piata de energie si gaze din Romania a trecut de la extaz la nenorocire. In fata exploziei necontrolate a preturilor aproape nici un mecanism al pietei concurentiale nu mai functioneaza in momentul de fata. Totul s-a blocat pe partea de reglementare, de ajustare a unor decizii eronate sau depasite si nimeni nu mai poate explica de ce s-a ajuns aici. Pentru ca fenomenul de crestere a preturilor a atins intreaga Europa (nu numai) noi ne-am culcat pe o ureche si am spus simplu: se intampla peste tot. Nimeni nu si-a pus intrebarea daca Romania nu ar fi putut sa treaca ceva mai usor prin criza, in conditiile in care s-ar fi adus niste modificari in regulamentele de functionare a pietei.

Realitatea este ca noi nu ne-am dorit niciodata o piata libera in energie si gaze. Dovada ca elementele concurentiale ale pietei sunt blamate acum pentru tot ceea ce se intampla. Etapele de liberalizare, impuse mai curand de regulamentele europene, au fost multe si facute fara cap. Era inevitabil sa nu ajungem aici.

Iata ce scriamm in urma cu un an: “Cu toate ca am mai trecut printr-o faza de liberalizarea a pretului energiei electrice, cu toate ca am vazut cum a fost cu liberalizarea pietei de gaze (tot de doua ori), ne terzim ca de la 1 ianuarie 2021 vom avea facturi mai mari la energie cu circa 18-25% fata de cat le avem in prezent. E dificil sa raspundem, in momentul de fata, la intrebarea de mai sus pentru simplu fapt ca “gestionarea preturilor” le energie si gaze de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, de dinaintea liberalizarii preturilor, a fost o adevarata catastrofa. Practic, ne-am furat caciula. Acum, ca am ajuns la momentul adevarului, speram sa vedem care este valoarea reala a celor doua importante servicii de utilitati.

La un an de la aceste afirmatii am ajuns sa vedem valoarea reala a energiei si gazelor. In cazul in care am vrea sa invatam ceva din greseli ar trebui sa ne amintim niste elemente ale procesului de liberalizare. Liberalizarea pietei de gaze s-a facut in vara anului 2019, cand pretul gazelor naturale era la cel mai scazut nivel. Asa se face ca furnizorii au avut timp suficient pentru a-si realiza achizitiile si a pune oferte pentru consumatori intr-un regim concurential echilibrat. Liberalizarea pietei de energie electrica insa, s-a facut de la 1 ianuarie, exact din momentul in care pretul energiei electrice este la cele mai ridicate cote. Cum ar fi fost ca liberalizarea sa fi fost amananata pana prin martie-aprilie, sau sa fi fost facuta odata cu liberalizarea pietei de gaze? Cu siguranta rezultatele erau altele.

A urmat apoi lipsa de informare a consumatorilor casnici, peste sase milioane dupa estimarile noastre la vremea respectiva, pentru care liberalizarea a ramas o necunoscuta si indiferent cat de mult s-a agitat  ulterior ANRE sa faca o campanie de constientizare, rezultatele au fost aproape nule. Majoritatea consumatorilor casnici au refuzat sa-si cunoasca drepturile si au lasat lucrurile sa decurga de la sine. Asa se face ca furnizorii de ultima instanta, adica cele patru mari companii prezente in piata romaneasca (Enel, E.ON, Electrica si CEZ), care gestioneaza cele peste 6 milioane de consumatori casnici, au fost nevoite sa-si reface calculele  dupa ce nu mai primeau energie subventionata de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica.

S-a trecut si peste aceasta etapa si am ajuns, in contextual actual, cand nimic nu mai este de spus.

In umbra OUG 114, dar si inainte de ea, furnizorii de ultima instanta aveau asigurat un pret fix al energiei in regim reglementat cu o cota aparte pentru piata concurentiala. In acelasi timp, acestor furnizori le era asigurat prin intermediul reglementarilor un profit onorabil, astfel incat sa nu isi faca batai de cap cu achizitionarea energiei electrice din piata concurentiala. Toate aceste lucruri nu mai sunt valabile astazi. Furnizorii de ultima instanta, care au stat ani de zile in pret reglementat de ANRE sunt obligati sa-si asigure energia din piata concurentiala. Or, aici preturile nu sunt deloc comode pentru ei. Acesta este si motivul pentru care nimeni nu se inghesuie sa ocupe aceasta pozitie. Dimpotriva. De la 1 ianuarie vor aparea surprizele mari.