Cum își asigură Investitorul strategic austriac Schweighffer energia electrică consumată din banii românilor
Catalin Dragostin
SCHWEIGHOFER: OMV-ul PADURILOR DIN ROMANIA
S-a discutat si dezbatut intens in Romania, in ultima vreme, pataniile noastre cu OMV si „modelul lor de business” in tara noastra, taxe de solidaritate, exploatare resurse, si, mai ales, cum se poate distruge sau impiedica „ in mod competitiv” si accesul nostru la resursele noastre.
In cele ce urmeaza, vom incerca sa analizam ceva mai in detaliu, „modelul de business” al investitorilor „strategici” austrieci din industria prelucrarii lemnului din Romania, dar, numai din punct de vedere energetic, desi, poate parea paradoxal, dar, cele 2 domenii sunt strins legate intre ele si cu un impact covirsitor asupra economiei si societatii romanesti.
Foarte simplist, in ambele cazuri, „modelul de business” este descris astfel ;
- „privatizarea” unei entitati economice + neaparat cu resursele aferente, urmate de investitii in agentul economic respectiv pentru maximizarea utilizarii resurselor+ exporturi crescute (de produse si/sau capital), in tara raminind ceva taxe locale si niste salarii ale unor angajati ramasi dupa „eficientizarea activitatii” + ceva „cheltuieli exceptionale” pentru lobby local.
- Tot acest intreg lant, este, evident, gestionat de bancile „mama”, ca, tot se spune ca mereu – capitalul e „independent”, impreuna cu preturile de transfer aferente, pentru ca, orice om de afaceri decent, nu-si poate inchipui ca la astfel de „afaceri” sa nu existe aceste instrumente de „ optimizare fiscala”
Sa pornim de la structura de productie a energiilor regenerabile din Romania.
Conform statisticilor publicate pe site-ul ANRE, in Romania, in anul 2020, erau cca. 4779 MW centrale care produc electricitate din surse regenerabile, din care 124 MW sunt centrale, preponderent care produc si electricitate si energie termica (adica centrale pe biomasa in cogenerare). Aceste cifre, fata de prezentul 2023 nu sunt dramatic diferite.
Sa retinem din toate acestea urmatoarele cifre sintetice si reprezentative:
- Centralele pe biomasa reprezinta 124 MWe, adica mai exact 2,6% din intreaga capacitate regenerabila a Romaniei, iar din aceste 124 MWe:
- Centralele de cogenerare pe deseuri silvice (de lemn) de 85,6 MW sunt detinute si operate de Schweighofer, principal, dar si Egger, Kronospan, etc. , deci, sa-i numim generic, „investitorii strategici” austrieci, care, cu alte cuvinte reprezinta acestea reprezinta 1,79% din capacitatile pe regenerabile din Romania
Tot statisticile ANRE (Raportul pietei Certificatelor Verzi 2020) ne arata ca, pentru centralele pe regenerabile, s-au acordat Certificate Verzi , astfel
Trebuie sa explicam cititorilor ca Certificatele Verzi, care au valoarea actuala de 30 EUR/MWh, se acorda pentru fiecare 1 MWh produs din surse regenerabile (deci, se adreseaza originii energiei) spre deosebire de Certificatele de emisii CO2, care se refera la emisii tone CO2/MWh (deci se adreseaza gradului de poluare a energiei)
Ce constatam din cele de mai sus:
- Din totalul de aprox. 15,9 mill.Certificate Verzi, aprox 659,000 sunt alocate centralelor pe biomasa, reprezentind o valoare de cca. 20 mill. EUR/an ! (adica 2,6% capacitati biomasa, obtin 4,1% din valoarea certificatelor verzi !)
- Evident, nu toate cele 659,000 CV sut alocate „investitorilor strategici austrieci”, ci, „numai” aprox 85% adica 17 mill. EUR/an
Deci, concluzionam ca Schweighofer, cu numai aprox 1,79% capacitati electrice pe biomasa, obtine aprox 3,5% din totalul valorii certificatelor verzi din piata Romaniei, adica aprox 17 mill EUR/an
Si, in mod natural, urmeaza intrebarea: da si, ce-i cu asta ?
De-abia acum, dupa explicatiile absolut necesare de mai sus, ajungem la esenta problemei ridicate.
- Se poate observa si intelege de catre oricine ca toate tehnologiile si resursele regenerabile, produc energie electrica „verde”, pe care o livreaza in piata, și din acest motiv, consumatorii romani, au inscrise in facturi componenta de CV (certificate verzi) pe care o platesc
CU O SINGURA EXCEPTIE:
- Centralele de cogenerare pe biomasa, dupa cum s-a vazut, preponderent ale investitorilor strategici austrieci, ele produc (din deseurile de lemn din padurile Romaniei, sau rezultat din prelucrari dar, si ce mai „ciupesc” pe linga), atit electricitate dar si energie termica, sunt folosite integral la „consum propriu”, (pentru fabricatia de produse din padurile Romaniei, care 90% merg la export) dar, mai primesc in plus 3 certificate verzi x 30 EUR/CV = 90 EUR/MWhe produs (asta se intimpla pentru ca, legal, se bonifica energia „verde” cu 2 CV si, daca e cogenerare de inalta eficienta, se mai acorda 1 CV)
- Cu alte cuvinte, consumatorii de electricitate din Romania, subventioneaza productia de electricitate a „investitorului strategic” (fara sa se aleaga cu nimic) ca sa fie el mai competitiv la export, mai profitabil, iar acesta (consumatorul roman), sa continue sa se incalzeasca cu carbuni si gaze si, sa plateasca emisiile de CO2 in continuare (ca o estimare grosiera, cei 100 MWe, ar fi capabili sa produca aprox 500 MWt, cam jumatate din Bucuresti, sa spunem, sau, de 2 ori Timisoara, ca tot se vaita Primarul acum 1-2 ani ca nu mai au spitalele si scolile caldura si, Guvernul sa aloce bani din buget pentru gaze si carbuni…evident, ca acesti bani, sunt tot din banii nostri, ai tuturor, nu-i asa ?!)
- Orice persoana care a lucrat in energie, nu poate sa nu faca vada urmatoarele similitudini ale modelului de business:
- OMV extrage petrol – obtine si gaze de petrol (produs secundar si mai „ciupeste” si ceva gaz natural) – le arde la CT Brazi, produce electricitate cu profituri mari
- Schweighofer- extrage lemn din padure (are deseuri de lemn produs secundar si mai ciupeste ceva lemn pe linga) – le arde la CET proprii si produce electrcitate pentru el insusi, cu profituri mari, insa, acest „investitor strategic” este mai destept sau norocos (?), pentru ca pentru toate astea mai primeste si o subventie prin CV
Poate ca toate acestea ar putea fi puse pe seama unor comentarii rauvoitoare ale unor circotasi, dar, mergind mai departe, sa vedem cum „isi protejeaza resursele” investitorii.
Citind in AIM (Autorizatiile Integrate de Mediu, publicate pe site-ul MMP) emise de Ministerul Mediului (aceasta „catastrofa de mediu” care se petrece in Romania), catre fabricile investitorilor, redau doar un extras din ce scrie intr-unul din ele, de exemplu la Egger:
Partea ce mai interesanta este ca:
- Ministerul Mediului si Ministerul Fondurilor EU au scos, in mod explicit, biomasa, ca resursa regenerabila folosibila in Romania si exclusa de la finantari Europene !
- PNRR-ul insusi, prevede scoaterea lemnului de foc -biomasa (incalzirea a 3,5 mil case din Romania), „pentru ca se arde ineficient” si sa fie inlocuit cu gaze (!?)
- Au fost o multime de investitori romani, care au intentionat sa construiasca centrale de cogenerare pentru inclazirea oraselor (sa inlocuiasca carbunele si gazul), dar, s-au lovit de interdictia autoritatilor/respingerea avizelor pentru biomasa
- Cel mai elocvent exemplu este, cel de anul trecut, cind, laTimisoara, Colterm a adunat cca 10,000 t biomasa, ca sa le arda in cazanele pe lignit- si sa scada din emisiile de CO2 biomasa rezultata din toaletarea parcurilor, gradinilor, etc. Iar Garda de Mediu si Min.Mediului au interzi, i-au amendat si i-au fortat sa vinda cantitatea unei „firme autorizate” care sa o „certifice” (vesi tabelul de mai sus-Materii prime-rubrica Provenienta demonstrata)
Toate acestea de mai sus, creeaza o senzatie, impresie, cum vreti s-o luam, foarte stranie.
Cine este interesat, poate citi acest interviu al lui Gerald (Schweighofer), relevant, din 2009
Extras dintr-un Interviu cu Gerald Schweighofer, in 2009 (vezi mai jos), al publicatiei “Fabrica de Bani”:
in care, la sfirsitul interviului, ziaristul l-a intrebat pe Gerald S.Ș
Fabrica de bani: Pe ce efect scontati din punct de vedere ecologic asupra regiunii?
Gerald Schweighofer: Cred ca acesta este un mic pas inainte spre viitor in Romania. In Romania este loc pentru multe centrale in cogenerare. Toate aceste centrale vor crea noi locuri de munca in paduri. Este vorba de colectarea unei mari cantitati de lemn care acum este lasat sa putrezeasca. Acest lemn este ars pentru a produce energie. Deci se vor crea multe locuri de munca. In loc sa importi niste bunuri, vei crea locuri de munca pentru a obtine ce este necesar aici. Se vor crea multe locuri de munca in regiunea Radautilor.
Fabrica de bani: Este acesta un plan eficient din punct de vedere economic?
Gerald Schweighofer: Da, aplicand acest plan noi obtinem profit.
Fabrica de bani: Ati putea detalia?
Gerald Schweighofer: Nu, imi pare rau, nu puteam detalia in privinta profitului, nu facem acest lucru in compania noastra.
Ce este cert sunt urmatoarele:
- Cu cantitatile uriase de produse de lemn (PAL, MDF,OSB), exportate in proportie de 90%, erau cu mult peste suficient ca sa incalzim orasele din Romania, sa producem electrcitate deficitara, sa renuntam in buna masura la gaze si carbuni si sa avem costuri mai mici cu energia si, scapam de cel putin 0,5 miliarde EUR/an emisii de CO2 evitate
- A se observa ca cei 90% exporturi, de fapt, dpdv al Cash-Flow, nu ramine mai nimic in Romania, exceptind, cum spuneam ceva taxe si salarii…in rest, nimic
Despe acest detaliu, al profitului, intr-un articol viitor, in care se va demonstra ca „fetisul creerii locurilor de munca” si al unor taxe platite de investitori, sunt insignifiante fata de pierderile de oportunitati pentru economia locala, industria si forta de munca, in cazul lantului valorificarii resurselor de catre noi si nu de catre „investitori”….dar, cred ca astea s-au tot vazut si inteles in ultima vreme, iar, nimic din ce fac acesti investitori, nu este ceva ce nu poate fi facut de noi…la urma urmei, suntem intr-o competitie in piata nu-i asa ?