Cum isi poate valorifica Romania potentialul hidroenergetic in conditiile in care pestii si racii blocheaza investitiile Hidroelectrica in amenajari existente sau viitoare?

Intr-un articol scris zilele trecute, Energy-Center.ro se intreba de ce nu isi valorifica Romania intregul potential hidroenergetic? Drama momentul nu consta in faptul ca nu reusim sa demaram noi investitii, dar nici macar nu putem sa le finalizam pe cele incepute in urma cu ani buni. Motivele? Diverse, desigur. Intre care pestii, liliecii, racii sau mustele. Mai trebuie sa apara si lupii, ursii si mai eles Rasii!

 De pilda, investitia de la Bumbesti se afla intr-o faza extrem de avansata, dar acolo avem de protejat un peste care nu are niciun fel de importanta economica, precum si un rac care nu a fost niciodata gasit, a declarat, miercuri, Bogdan Badea, presedintele Directoratului Hidroelectrica, citat de Agerpres.

„La Bumbesti am reluat toate procedurile in conformitate cu legislatia actuala. Ne aflam intr-o faza extrem de avansata. Am depus documentatia de mai bine de doua luni si jumatate pentru a intra in ultimele etape de evaluarea pentru obtinerea acordului de mediu. Deocamdata, nu am primit niciun feedback de la autoritati. In cazul de fata avem o serie de sarcini date de autoritatile de mediu in ceea ce priveste masurile pe care trebuie sa le implementam pentru a fi in concordanta cu ceea ce ne cer cei de la Ariile Protejate. Avem de protejat un arin care se gaseste in toata Europa. Avem de protejat acest peste care, tot din informatii publice, nu reprezinta si nu are niciun fel de importanta economica, si avem de protejat un rac care nu a fost niciodata gasit, dar ar fi conditii sa traiasca acolo. In astfel de situatii derizorii ne gasim noi cu masurile pe care ar trebui sa le implementam. Mai mult decât atât, avem obligatia ca, timp de zece ani, sa cautam acel rac. Inca nu l-a gasit nimeni… La Rastolita, din 2017 de când am obtinut Hotarârea de Guvern de expropriere pe acel obiectiv de investitii, am facut toate demersurile, doar ca similar cu situatia de la Bumbesti autoritatile ne cer din proprie initiativa revizuirea acordului de mediu, desi noi avem autorizatia de construire”, a subliniat Badea, in cadrul Comisiei parlamentare de ancheta pentru stabilirea cauzelor cresterii substantiale a preturilor gazelor naturale si energiei electrice.

Acesta a adaugat ca nu este normal ca, odata ce s-au primit avize si acorduri pentru orice obiectiv de investitii mari, cu termen lung de punere in functiune, o companie sa fie obligata sa se opreasca lucrarile „si sa intrebi autoritatile daca mai sunt sau nu valabile”.

„Cazul de la Bumbesti, cel mai dramatic dintre toate, pentru ca, din pacate, avem si o hotarâre judecatoreasca data in anul 2017 prin care ni s-a anulat autorizatia de construire, motivul fiind ca schimbându-se legislatia, trebuie actualizat acordul de mediu. Nu sunt de acord cu acest principiu, pentru ca odata ce ai luat avize si acorduri pentru orice obiectiv de investitii mari, cu termen lung de punere in functiune, este normal ca in baza acestora sa finalizezi investitia si sa nu fii obligat pe parcursul lucrarilor sa te opresti si sa intrebi autoritatile daca mai sunt sau nu valabile autorizatiile sau daca mai trebuie sa facem ceva. In aceasta situatie ne aflam cu multe dintre investitii. Când s-a inceput investitia la Bumbesti au fost luate doua autorizatii de construire, de la Consiliul Judetean Gorj si Consiliul Judetean Hunedoara. In interiorul perioadei de valabilitate a autorizatiei de construire nu a fost finalizata investitia si, conform legislatiei actuale, se emite un nou set de autorizatii de construire pentru restul executiei in baza avizelor si acordurilor existente. In paralel, a fost declarat Parcul National Valea Jiului, iar apoi au inceput procesele in instanta cu diverse ONG-uri care au atacat, practic, doua elemente: avizul de gospodarire a apelor emis deja si acordul de mediu”, a spus Bogdan Badea.

In replica, Octavian Patrascu, directorul Directiei Reglementari din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM), a afirmat ca, la momentul actual, pentru investitia Hidroelectrica se afla in analiza Studiul de evaluare a impactului, ce cuprinde atât Studiul de evaluare adecvata, cât si Studiul asupra corpurilor de apa.

„Noi, ca institutie, derulam aceasta procedura tocmai ca sa rezolvam situatia. Când s-au anulat cele doua autorizatii de construire nu s-a anulat acordul de mediu, ci s-a pus problema ca la vremea respectiva nu s-a facut asa-numitul Studiu de evaluare adecvata. Aceasta procedura este la noi, la Agentia Nationala. Suntem in faza in care, conform legislatiei actuale, trebuie facute niste studii, cum ar fi Studiul de evaluare a impactului care cuprinde si Studiul de evaluare adecvata si Studiul asupra corpurilor de apa. Suntem in perioada de analiza. Acele conditii sunt puse in formularul standard si in cererea de declarare a Parcului National Defileul Jiului si in Planul de Management care nu este inca finalizat. Acum, administratia parcurilor nationale tine de o structura din cadrul Regiei National de Padurilor. Suntem la finalul analizei si in maximum doua saptamâni vom avea un raspuns. Nu este un studiu simplu si deciziile pe care noi le-am luat in aceasta procedura sunt contestate in instanta de catre aceleasi ONG-uri care au contestat si proiectul initial”, a explicat Patrascu.

Pe de alta parte, in viziunea sefului Hidroelectrica, proiectele hidroenergetice aflate in diverse stadii de executie reprezinta o poveste care dateaza de la inceputul anilor 90.

„Sunt proiecte incepute fie inainte de Revolutie, fie imediat in perioada anilor 90, care au avut la baza toate avizele si autorizatiile cerute de legislatia româneasca, la acel moment, si care din varii motive, in special din cauza unei lipse de finantare in diverse perioade, nu au reusit sa fie puse in functiune. Ulterior inceperii lucrarilor si realizarii unei parti semnificative din respectivele obiective de investitii, peste acestea care au fost declarate prin acte normative ca fiind de interes national si de interese public, au fost declarate diverse parcuri nationale, tot prin Hotarâri de Guvern sau situri Natura 2000. Dupa aceste momente ne-am confruntat cu un val de procese din partea unor organizatii nonguvernamentale in vederea anularii autorizatiilor de construite pre-existente, stoparii lucrarilor si, in cel mai fericit caz, reluarii procedurilor pe ceea ce inseamna avizul de mediu, in conformitate cu legislatia incidenta care s-a tot actualizat in ultima perioada”, a mentionat Badea.

In acelasi context, presedinta Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Adi Croitoru, a punctat faptul ca, in 2018, statul român s-a ocupat de modificarea legislatiei in domeniul ariilor protejate, dupa ce in anii anteriori autoritatile declarau ca protejate zone pentru care existau acorduri de mediu valabile in dezvoltarea de investitii.

„Atât ne-a dus capul si va spun cu toata seriozitatea: daca la Rastolita statul român, in 1990, avea un acord de mediu pe un obiectiv strategic ale acestei tari, in 2007 vine si face o arie protejata fix peste acest obiectiv. Ca sa fie si mai frumos, il da in administrare unui ONG. Mai departe, la Livezeni-Bumbesti s-a intâmplat fix acelasi lucru: statul are un obiectiv strategic, iar acelasi stat vine si, ce sa vezi, face un parc si pune restrictii. In sfârsit, in 2018, statul român s-a trezit si a adus administrarea ariilor protejate la Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate. Ne-am ocupat de modificarea legislatiei. Doar atât ne dorim, sa depuna colegii nostri de la Hidroelectrica, o data la APM Mures o notificare pentru scoaterea din circuitul forestier, si o notificare pentru revizuirea acordului de mediu”, a subliniat Croitoru.

Hidroelectrica anunta, la jumatate anului trecut, ca avea in plan executia de proiecte noi cu o valoare estimata de aproape 18 miliarde lei, cu o putere instalata totala de 713,62 MW, ce pot asigura o productie medie anuala de 3.396,79 GWh/an, conform strategiei investitionale publicate de companie.

Unul dintre proiecte vizeaza Amenajarea Hidroenergetica (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbesti, iar termenul estimat de punere in functiune era anul 2022.

AHE Rastolita este un alt proiect avut in vedere, finalizarea obiectivului de investitii fiind hotarâta pe baza rezultatelor analizelor financiare si a calculelor de rentabilitate privind eficienta tehnico-economica efectuate de comisii interne Hidroelectrica. Prin finalizarea acestor lucrari, aportul de energie in SEN va fi de circa 46,3 GWh anual.

Pentru Rastolita etapa 2, Hidroelectrica are in vedere analizarea optimizarii lucrarilor rest de executat pentru etapa a II. In cazul in care valoarea lucrarilor optimizate va conduce la indicatori economici favorabili, se vor produce suplimentar circa 70,7 GWh anual.

Termenul estimat de punere in functiune pentru etapa I este anul 2022, respectiv 2027 pentru etapa a II-a