Cum s-a ingropat unul dintre cele mai mari dosare de coruptie din Romania, retehnologizarea de la Portile de Fier ?
Publicatia G4media a avut curiozitatea de a solicita Directiei Nationale Anticoruptie situatia dosarului Hidroelectrica-retehnologizarea de la Portile de Fier. Un dosar care reprezinta, probabil, cel mai elocvent mod in care a fost pusa pe butuci industria energetica romaneasca in favoarea unui grup organizat si din care s-au facut castiguri uriase. Dupa acest model au aparut “baieti destepti” sau mai bine zis “capuse” si pe alte entitati energetic (vezi retehnologizarea de la Lotru, contractele fiului lui Pinalti cu CE Oltenia, devalizarea Termoelectrica etc.) Au fost cateva condamnari intre timp, in sensul in care fosti directori ai Hidroelectrica au facut contact cu regimul de detentie. Dar, dosarul mare al retehnologizarii Portilor de Fier este inca departe de a fi solutionat. Iata ca ziaristii de la G4media au avut curiozitatea sa intrebe la DNA ce se mai intampla in acest dosar? Raspunsul in randurile de mai jos:
“DNA a comunicat pentru G4media.ro ca a clasat dosarul Hidroelectrica in care erau investigati directorii companiei de stat care au semnat contractele privind retehnologizarea Portilor de fier si in care erau vizati omul de afaceri Bogdan Buzaianu, considerat cel mai mare baiat destept din Energie si fostul ministru PSD al Industriilor din Guvernul Nastase, Dan Ioan Popescu zis DIP. DNA a raspuns acum unei solicitari de presa a G4media.ro privind stadiul anchetei.
Buzaianu a fost principalul beneficiar al contractelor considerate paguboase pentru Hidroelectrica. Numai compania reprezentata de el, Energy Holding, a avut un contract de 1 miliard de dolari cu compania de stat. Valoarea reprezenta 1 la suta din PIB-ul Romaniei din 2004, atunci cand a fost incheiat contractul. Ministrul Industriilor in Guvernul Nastase era Dan Ioan Popescu, nasul de cununie al lui Buzaianu.
Solutia de clasare s-a dat in iulie anul trecut, dar nimeni nu a stiut. Procurorii dau vina pe decizia CCR care a dezincriminat abuzul in serviciu prin incalcarea de legislatie secundara.
Citeste mai jos raspunsul DNA la o solicitare a G4media.ro din martie 2019.
„S-au efectuat cercetari fata de 32 de persoane avand calitatea de suspect, pentru infractiuni de constituire de grup infractional organizat si abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, comise incepand cu anul 2000. La data faptelor, persoanele erau factori de decizie si control ai S.C. Hidroelectrica S.A. si respectiv, angajati in cadrul Sucursalei Hidrocentrale Portile de Fier.
Precizam ca aceasta cauza a fost inregistrata la DNA in data de 14 decembrie 2014, anterior fiind instrumentata de o alta unitate de parchet (DIICOT – n.r.).
In urma cercetarilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, la data de 30 iulie 2018, procurorii anticoruptie au dispus solutia clasarii, conform art. 16 alin. 1 lit. a (“fapta nu exista”), b (“fapta nu este prevazuta de legea penala”) și f („a intervenit decesul suspectului ori a inculpatului persoana fizica” din Codul de Procedura Penala.
Considerentele pe care s-a intemeiat aceasta solutie au avut la baza faptul ca, in urma cercetarilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au reieșit probe din care sa rezulte, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca faptele pretins a fi savarșite intrunesc conditiile de tipicitate ale infractiunilor asimilate celor de coruptie retinute cu ocazia inceperii urmaririi penale.
In cauza, deși s-a constatat ca nu au fost respectate conditiile privitoare la receptia lucrarilor și nu au fost adoptate masuri pentru indeplinirea unor conditii contractuale de aplicare a solutiilor concrete de remediere/eliminare a deficientelor de proiectare /executie, cu toate ca au fost aduse la cunoștinta decidentilor, aceste aspecte nu reprezinta incalcari ale dispozitiilor legislatiei primare (avand in vedere dispozitiile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curtii Constitutionale).
De asemenea, nu au rezultat indicii ca preturile lucrarilor, acceptate și aprobate de Consiliul de Administratie, ar fi fost supraevaluate.
Procurorii anticoruptie au mai dispus mentinerea masurilor asiguratorii dispuse in cauza, cu precizarea ca acestea vor inceta de drept daca persoana vatamata SC Hidroelectrica SA nu introduce actiune in fata instantei civile, in termen de 30 de zile de la comunicarea solutiei”, arata DNA intr-un raspuns la solicitarea G4media.ro din martie 2019.”
Si pentru lucrurile par a fi ingropate definitiv ne permitem sa va reamintim ca dosarul cu pricina a fost larg dezbatut in publicatia Energy-Center. Redam mai jos doar prima parte a investigatiilor noastre, cu regretul ca noi am spus, noi am auzit.
Fara aportul politicului nimic nu s-ar fi intamplat
Caracatita sistemului energetic romanesc s-a nascut tocmai in Elvetia, unde baieti destepti din Serviciul de Informatii Externe au gandit intreaga operatiune, cu sprijinul nemijlocit al celor ce stapaneau fraiele puterii la Bucuresti.
Firma Shultzer Ag, devenita ulterior Va-Tech, a fost reinventata de catre Buzaianu tocmai pentru a intra in procesul de retehnologizare al Portilor de Fier, care nici macar nu era o urgenta la vremea respectiva.
Retehnologizarea complexului energetic de la Portile de Fier I si II este cea mai complexa operatiune de acaparare a sistemului energetic pusa la cale in birourile din Elvetia. Portile de Fier sunt doar varful aisbergului la construirea caruia statul roman a pompat si pompeaza sume imense de bani.
Decizia de a incredinta lucrarile de retehnologizare firmei Shultzer a apartinut guvernului de la vremea respectiva (1997) si ministerului Industriilor, condus atunci de Calin Popescu Tariceanu.
Una dintre legile lui Murphy spune ca „un politician onest este acela care, dupa ce a fost cumparat, ramane cumparat”, lucru cat se poate de adevarat in cazul nostru, cu mentiunea ca la noi nu a fost cumparat unul, ci mai multi.
In demersul nostru vom sari peste anumite etape de natura tehnica ale retehnologizarii de la Portile de Fier, pentru simplul motiv ca aici nu se mai poate schimba nimic. Important este ca toate afacerile cu energie si acuzatiile la adresa „baietilor destepti” au legatura cu ceea ce s-a intamplat de la Cazane mai in jos.
Piata de energie, reglementarile ANRE, liberalizarea si privatizarea au fost gandite intr-un laborator din Elvetia, imediat dupa 1990, cu concursul nemijlocit al reprezentantilor autoritatilor romane in tara respectiva. Pentru a simplifica oarecum intregul labirint, incepem cu cateva comentarii referitoare la un comunicat al guvernului condus de primul ministru alin Popescu Tariceanu, in momentul in care a fost declansat controlul pe marginea procesului de retehnologizare.
Se spunea in acest comunicat ca decizia privind retehnologizarea hidrocentralei a fost luata in baza unei decizii a Guvernului, si nu a ministrului industriilor din acea perioada, Calin Popescu-Tariceanu. Sa vedem daca este asa.
Cine a inventat incredintarea directa
Hotararea de Guvern nr. 474/1997 a fost emisa pe data de 28 august si contrasemnata de ministrul industriilor, Calin Popescu-Tariceanu, si de ministrul finantelor, Mircea Ciumara. La pozitia prim-ministrului apare semnatura lui Victor Ciorbea (fost prim ministru) , care, atentie!, in perioada 25-28 august se afla intr-o vizita in Germania. Se pare, asadar, ca semnatura premierului ar fi fost falsificata. Sa fie intamplator faptul ca, trei luni mai tarziu, cei trei ministri amintiti au fost remaniati?
Trecem peste faptul ca lucrarile de retehnologizare au fost atribuite prin incredintare directa – decizie cu care directorul RENEL, la vremea respectiva, Aurel Leca, nu a fost de acord pentru ca initial se vorbea despre o licitatie la care si-au anuntat intentia de participare patru firme straine – si ne oprim asupra modalitatii de finantare a lucrarii. Mircea Ciumara a semnat Hotararea de Guvern pe motiv ca „nu se dadeau bani de la buget”. S-a dovedit insa, ulterior, ca ministrul finantelor s-a inselat.
In articolul doi al Hotararii se precizeaza: „Se autorizeaza Regia Autonoma de Electricitate RENEL ca, in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei hotarari in Monitorul Oficial al Romaniei, sa angajeze executia lucrarii prevazute la articolul 1 cu un singur contractant, firma Sulzer Hydro/ ABB, impreuna cu societatea comerciala UCM Resita, societatea comerciala Hidroconstructia si societatea comerciala Energomontaj, cu finantarea asigurata integral de catre firma Sulzer Hydro/ABB„.
Numai ca, Sulzer nu avea bani, ea nemaiefectuand o lucrare de amploare in domeniul energetic de prin 1976. Dovada ca, la scurt timp, se incheie o nota intre reprezentantii RENEL si cei ai Sulzer care modifica punctul 2 al Hotararii de Guvern, in sensul ca finantarea lucrarii se face din credite cu garantii de stat, banca aleasa pentru contractarea creditului fiind nimeni alta decat City Bank (n.r. – vezi ancheta in cazul Stancev).
In baza acestei note apare o alta Hotarare de Guvern prin care se stabilesc imprumuturile si pentru celelalte grupuri energetice de la Portile de Fier (anterior a fost vorba de inceperea lucrarilor la grupul 6), in baza careia tot statul roman este cel ce garanteaza banii. Initial era vorba de 202.200.000 franci elvetieni, suma care nu ramane insa batuta in cuie.
Un alt aspect al contractului de incredintare directa, trecut foarte usor cu vederea, se leaga de punctul „diverse”. Aici se mentioneaza, fara nicio legatura cu contractul comercial: „Contractantul (adica Sulzer) este de acord sa contribuie cu suma de 500.000 franci elvetieni ca sponsorizare la lucrarile de reparatii ale Muzeului Tehnic Dimitrie Leonida„. Cu alte cuvinte, „spaga”, pentru care, evident, s-au gasit bani.
Metamorfoza Sulzer-VA Tech
Odata aranjate problemele legate de finantare, Sulzer se apuca de treaba. Nu inainte insa de a incepe modificarile la Registrul Comertului din Elvetia, astfel ca banii intrati in conturi sa-si piarda urma. Sulzer se transforma in VA Tech Escher Wiss, apoi in VA Tech Hydro, aceasta din urma fiind pregatita pentru noua lovitura: retehnologizarea de la Portile de Fier II.
Inainte de a intra in cea de-a doua afacere se impune insa sa revenim la prima lucrare in Romania a celor de la Sulzer, care ar fi trebuit sa dea serios de gandit autoritatilor romane cand s-a pus problema retehno-logizarii de la Portile de Fier. (este doar prima parte din ancheta noastra, iar in cazul in care cititorii ne vor solicita putem continua).