Curtea de Conturi dezgroapa dosarul achizitiei de pulbere de uraniu din import, dar uita un adevar elementar: pretul uraniului romanesc a explodat in urma unui control al Curtii 

Exact in urma cu un an, primul ministru Viorica Dancila anunta ca va trimite Corpul de Control al guvernului la Centrala Nucleara de la Cernavoda, fara sa precizeze insa care ar fi fost motivul acestui control. Au existat doua ipoteze: fie ca opririle repetate din anul anterior ale unitatilor unu si doi au starnit ingrijorare in randul autoritatilor, fie ca se urmarea schimbarea directorului general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghita, numit in functie in perioada in care prim ministru era Mihai Tudose. Nu stim cine a facut parte din echipa de control stim insa ca nu a aparut nici un raport, o concluzie finala din care sa pricepem care era ingrijorarea guvernului. Cosmin Ghita a ramas director general si, paradoxal, opririle unitatilor unu si doi au fost mult mai rare. Pura intamplare, desigur.

Acum, Curtea de Conturi isi baga si ea nasul in afacerile Nuclearelectrica si anunta ca “a solicitat Autoritatii Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP) sa verifice daca Nuclearelectrica (SNN) a achizitionat in mod legal pulbere de uraniu din import in perioada 2016-2017”, se arata in Raportul Public pe anul 2017 al Curtii de Conturi, postat pe site-ul institutiei. Problema importului de uraniu a starnit multe polemici anul trecut inclusiv in Parlamentul Romaniei, in sensul ca multi deputati si senatori considerau ca aducerea pulberei de uranium din import este un act de tradare nationala.

Nimeni nu s-a intrebat de ce s-a ajuns aici, care este situatia reala a Companiei Nationale a Uraniului si mai ales cum a ajuns Curtea de Conturi sa deturneze rolul unui contract comercial incheiat de o societatea comerciala cotata la bursa si destinata prin insasi pozitia ei sa faca profit, respective sa contribuie la securitatea energetica a Romaniei. Dupa o perioada in care se parea ca s-a inteles pe deplin de ce SN Nuclearelectrica si-a securizat aprovizionarea cu pulbere de uraniu necesara functionarii unitatilor unu si doi (pulberea sta la baza fabricarii combustibilului nuclear la Fabrica de la Pitesti), iata ca aceeasi Curte de Conturi dezgroapa mortii. Raportul Curtii este pe anul 2017, dar suspiciunile induse de acesta vor avea efecte acum.

„O alta constatare a vizat achizitia de pulbere sinterizabila de UO2 (dioxid de uraniu – n.r. ) din import, prin exceptare de la aplicarea prevederilor legale privind achizitiile publice, deoarece SNN SA, pentru neaplicarea prevederilor OUG nr. 34/2006, a invocat dispozitiile art. 245 din ordonanta, potrivit carora, ‘nu se aplica pentru contractul care are ca obiect cumpararea […] de alti combustibili destinati productiei de energie’, doar ca in aceasta situatie nu se justifica neaplicarea procedurilor de achizitie reglementate de OUG nr. 34/2006, intrucat produsul importat este destinat FCN Pitesti la fabricarea combustibilului nuclear, acesta din urma fiind destinat folosirii intr-un reactor nuclear in scopul producerii energiei”, arata raportul Curtii de Conturi.

Reprezentantii institutiei au precizat ca au cerut o verificare in acest sens din partea ANAP.

„In acest sens s-a solicitat Autoritatii Nationale pentru Achizitii Publice efectuarea unei verificari la SN Nuclearelectrica SA privind legalitatea achizitiilor de pulbere sinterizabila de UO2 efectuate in perioada 2016-2017, prin exceptie de la aplicarea prevederilor legale privind achizitiile de produse”, potrivit aceleiasi surse.

Amintim ca Nuclearelectrica a reziliat contractul cu Compania Nationala a Uraniului (CNU) pentru achizitia minereului de uraniu, in favoarea companiei canadiene Cameco, inca din anul 2015. Motivatia Nuclearelectrica era una absolut economica: “Din punct de vedere economico-financiar, pretul ofertat de CNU este mult mai mare decat pretul de piata si cu 76% mai mare decat pretul agreat prin contract intre SNN si CNU in anul 2014, fiind imposibil de sustinut financiar de SNN. Acceptarea acestei majorari semnificative de pret, coroborat cu faptul ca in anul 2016 productia de energie a SNN va fi mai mica din cauza opririi planificate extinse a Unitatii 1 CNE Cernavoda si cu pretul energiei pe piata competitiva, ar conduce la vanzarea productiei SNN sub costul de productie si chiar la inregistrarea de pierderi financiare.”

La prima licitatie pe care Nuclearelectrica a organizat-o la inceputul anului 2016 pentru achizitionarea pulberii de uraniu necesara reactoarelor 1 si 2 s-au gasit suficient de multi destepti care sa condamne conducerea Nuclearelectrica de interese obscure fata de rezervele nationale, inclusiv fostul presedinte Basescu aventurandu-se in speculatii pe marginea acestei teme. In realitate, Nuclearelectrica a reactionat cat se poate de firesc la o situatie nefireasca.

CNU, in urma unui Control al Curtii de Conturi, a propus o crestere substantiala a pretului uraniului, in speranta ca asa isi poate continua agonia financiara inca o bucata scurta de vreme. Pe de alta parte, nimeni nu era convins ca si la un pret al uraniului mult peste cel de piata, CNU ar fi fost in stare sa aprovizioneze constatnt Nuclearelectrica. Am relatat pe larg in articolele noastre acest lucru, asa ca nu insistam. Cum rezervele de uraniu sunt considerate informatii clasificate, evident ca nu se poate sti daca, in conditiile eficientizarii activitatii CNU am mai avea ce exploata. Se stie clar ca rezervele de uraniu de la singura mina aflata in exploatare sunt pe cale de a fi epuizate, iar deschiderea unei noi exploatari, in cazul in care ar exista finantare (cel putin 50 de milioane de euro) ar dura cativa ani efectiv pana la primele productii. Si atunci, Nuclearelectrica ce sa faca? Sa astepte pana la calendele grecesti? Sau sa accepte sa plateasca pentru pulberea de uraniu pretul cerut de CNU pentru ca aceasta sa-si acopere ineficienta?

Nu avem cunoastinta despre vreo strategie, un plan clar de revigorare a CNU, care a intrat intr-un con de umbra total. Poate stie Curtea de Conturi ce e de facut de aici inainte.