Daca statul nu isi baga coada, Romgaz poate demonstra, inclusiv ungurilor, ca gazele de la Marea Neagra pot fi valorificate in mare parte in Romania

„Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie prima. Ce faceţi cu gazul? Il ardeţi, faceţi un foc mare?”, declara sfidator, in urma cu cateva zile, Kristof Terhes, seful FGSZ (transportatorul de gaze din Ungaria). Reactia autoritatilor din Romania pe marginea acestor declaratii a lipsit cu desavarsire, cu exceptia unui comunicat al MAE din care nu s-a inteles mare lucru. Dincolo de provocarea la adresa incompetentei celor ce ne conduc, Terhes era cat se poate de bine informat despre discutiile ce se poarta in momentul de fata in Romania in ceea ce priveste viitorul gazelor de la Marea Neagra. Autoritatile de la Bucuresti o tin langa tanga ca gazele respective trebuiesc valorificate in mare masura in Romania, dar nimeni nu stie cum. Nu exista nici o initiativa clara privind investitii in capacitati energetice care sa functioneze pe gaze, in combinate petrochimice sau in cresterea numarului de consumatori individuali. Pana una alta, interesul guvernului este cum sa faca sa taxeze la sange companiile implicate in exploatarile de la Marea Neagra.

Iata ca pe fondul acestei abureli ale statului au inceput sa apara companii care se declara interesate in investitii pentru valorificarea superioara a rezervelor offshore, prima dintre acestea fiind Petrom, care a anuntat ca ia in considerare dezvoltarea unei unitati de petrochimie la Brazi, urmata de Oltchim, care ar putea utiliza gazele in locul titeiului. Ieri a iesit la rampa presedintele Consiliului de Administratie de la Romgaz, Liviu Nistoran, care a afirmat ca strategia de dezvoltare a producatorului de gaze Romgaz cuprinde si investitii in industria chimica, in special in productia de ingrasaminte chimice. De data asta vorbim de o companie cu capital majoritar de stat, dar cu un potential investitional extrem de puternic, chiar si in conditiile in care statul lacomeste aproape integral la dividendele companiei. Anuntul domnului Nistoran confirma ceea ce Energy-Center.ro anticipa inca din 2015.

Inainte ca Romgaz sa ia decizia de a investi in centrala electrica de la Iernut, publicatia noastra a sugerat ca Romgaz ar putea deveni o companie integrata si nu in ultimul rand chiar o mare companie energetica. Acest lucru a inceput sa fie vizibil dupa preluarea centralei de la Iernut, moment din care Romgaz a devenit un jucator din ce in ce mai important in piata de energie electrica, indeosebi pe componenta de servicii de sistem. „Romgaz va trebui sa se transforme cat mai curand intr-o companie energetica, daca ne raportam la rezervele de gaze ale Romaniei, dar mai ales la rolul gazelor naturale in productia de energie pentru urmatorii zeci de ani„, declara pentru Energy-Center fostul ministru al energiei Razvan Nicolescu. Si, din fericire, acest lucru este pe cale de a se implini.

Amintim ca, in context, in urma cu doua saptamani, un alt reprezentant al conducerii Romgaz, Vasile Ciolpan, afirma ca se are in vedere o investitie a Romgaz si la centrala electrica de la Mintia, care in prezent functioneaza pe huila la randamente foarte scazute. Practic, la fel ca la Iernut, ar fi vorba de o investitie noua de circa 400 MW. Daca Romgaz s-ar imlica si la Mintia, compania ar avea o capacitatea instalata de energie electrica de peste 800 MW, echivalenta cu capacitatea centralei Petrom de la Brazi si cu 100 de MW mai mult decat un reactor nuclear.

Cu toate acestea, respectivele centrale pe gaze nu ar putea consuma decat o mica parte din surplusul de gaze aparut in piata din Romania dupa intrarea in exploatare a rezervelor de la Marea Negra. Industria chimica si petrochimica, productia de ingrasaminte sunt in realitate ramurile economice care valorifica la cel mai inalt nivel gazele naturale. Cu alte cuvinte, in aceste ramuri gazele nu se ard ci reprezinta materia prima necesara productiei. Romania nu mai are insa aproape nimic din industriile de mai sus, desi are nevoie de ingrasaminte chimice (spre exemplu) ca de aer. Probabil, de la aceste argumente relatate succint au plecat si cei de la Romgaz, cand au luat in considerare investitiile de care aminteam mai sus.

„In conditiile in care vom avea gaz suficient, noi chiar intentionam sa avem o discutie fie pentru un combinat existent, avem o discutie cu unul dintre debitorii nostri, fie sa facem un proiect greenfield cu un partener strategic”, a declarat Liviu Nistoran. Intentia Romgaz este de a investi circa 1 miliard de euro in industria chimica. Romgaz are capacitatea de a face investitii majore in conditii in care nivelul sau de indatorare este zero, iar cifra de afaceri in crestere. In 2017 a inregistrat un profit de 1,8 miliarde lei, mai mare cu 81% fata de anul precedent, si o cifra de afaceri de 4,58 miliarde lei, in crestere cu 34%.

„De ce sa nu oferim produse cu mai multa valoare adaugata cum ar fi produsele industriei chimice?”, a mai spus Nistoran.

Romgaz ar putea prelua chiar combinatele grupului Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae. Interagro se afla in insolventa din februarie 2016, iar cel mai mare creditor este Romgaz, care are de recuperat circa 284,2 milioane lei, reprezentând 23,5% din masa credala.

Deocamdata sunt doar promisiuni, sau intentii. Daca stataul va sti insa sa sustina Romgaz in aceste proiecte am avea de castigat cu totii. Poate le-am da o lectie si ungurilor, dar pana atunci mai e ceva de asteptat.