De ce avem nevoie urgenta de Comunitati de energie?

Conform ultimelor raportări ale Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, numărul prosumatorilor din România a depășit cifra de 120 de mii capacități instalate, ceea ce echivalează cu un aport de aproape 2.000 de MW la sistemul energetic național. Rețelele de distribuție energie electrică, piața de echilibrare fac tot mai greu față acestui aflux nou de putere, ceea ce ne obligă la soluții alternative pentru a evita eventuale dezechilibre majore și costuri suplimentare pentru consumatori. Din fericire, România nu este singura țară care se confruntă cu aceste provocări, dimpotrivă, poate lua exemplul altor state care deja au identificat soluții vizavi de influența prosumatorilor asupra sistemului.

România trebuie să facă paşi pentru crearea comunităţilor de energie, mai ales că avem peste 120.000 de prosumatori cu capacităţi instalate, care se îndreaptă uşor-uşor spre 2.000 de Megawaţi. “Ar trebui să ţinem seama că există, la ansamblul sistemului, o modificare încă nepercepută în România, în care pieţele de energie tind să se îndrepte şi să se diversifice înspre comunităţi de energie. E o perspectivă mai îndelungată. Cred că aici trebuie făcuţi paşi în România, pentru crearea comunităţilor de energie, mai ales că avem peste 120.000 de prosumatori cu capacităţi instalate, care se îndreaptă uşor-uşor spre 2.000 de Megawaţi”, a afirmat Viorel Alicuş, director în cadrul ANRE. El şi-a exprimat speranţa că va fi creat un cadru legal mai clar pentru crearea acestor comunităţi.

“Noi, în prezent, avem în proiect să facem un grup de lucru cu prosumatorii şi urmează, sper eu, cât de curând, să avem şi o poziţie asupra regimului legal al comunităţilor de energie. Sperăm că se creează cadrul legal mai clar pentru înfiinţarea acestor comunităţi, dat fiindcă în Europa există deja comunităţi de energie care se numără cu miile şi ar fi cazul, având în vedere numărul de prosumatori din România, să încercăm să creăm şi aici aceste comunităţi de energie”, a mai spus Viorel Alicuş.
Un studiu recent realizat de Corina Murafa (expertă în politici energetice) şi Anca Adamescu (consultant independent în sustenabilitate) demonstrează potenţialul comunităţilor de energie şi abordează lacunele legislative pe care România le are în această privinţă, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform acestora, estimările spun că românii ar beneficia de reduceri semnificative la facturi, dacă acest model ar fi implementat pe scară largă. În România s-a dezvoltat, pe întreg teritoriul ţării, o mişcare cetăţenească ambiţioasă de proiectare a unor comunităţi de energie. Cercetarea a identificat 21 de proiecte de comunităţi de energie, din care două au şi reuşit să se înfiinţeze şi să funcţioneze, în limitele cadrului legal existent. Asta în condiţiile în care, autorităţile nu au organizat sesiuni de informare, nu au acordat finanţări şi nu au făcut evaluări cu privire la oportunităţile acestor modele.

Studiul amintiti pune în mâinile cetăţenilor şi comunităţilor locale instrumente şi cunoştinţe tehnice de a pleca la drum spre un proiect de comunitate de energie.

“Studiul este o premieră în România. Arată nu numai lacunele legislative majore care împiedică dezvoltarea comunităţilor de energie la noi, ci mai ales cât de fezabilă este această formă de participare la piaţa de energie. Bazându-ne pe date reale culese din teren, am concluzionat că o comunitate de energie, la nivelul unui bloc sau a unui sat din România, reprezintă o investiţie de câteva sute de euro pe cap de locuitor şi se amortizează, în medie, într-o perioadă cuprinsă între 1 şi 7 ani. Ulterior, după amortizarea investiţiei iniţiale, membrii comunităţii îşi acoperă consumurile în întregime din energia produsă, sunt protejaţi în faţa sărăciei energetice şi se bucură de independenţă energetică.” a declarat Corina Murafa, expertă în politici energetice şi co-autoare a studiului.

“Studiul este un important pas înainte pentru mişcarea comunităţilor de energie din România pentru că pune pe hartă toate iniţiativele şi ne ajută să înţelegem cine sunt şi ce vor să facă aceşti pionieri ai democraţiei energetice. Este vorba de o primă analiză a obstacolelor pe care le întâmpină cei care vor să îşi producă în comun propria energie curată, dar şi a soluţiilor posibile. Nu în ultimul rând, pentru că este un domeniu atât de nou, oamenii au nevoie de modele tehnice şi financiare de la care să plece atunci când gândesc un proiect de comunitate de energie, iar studiul răspunde tocmai la această nevoie.” a explicat Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace.

Comunităţile de energie reprezintă iniţiative în care cetăţenii, întreprinderile de mici dimensiuni, administraţiile publice locale şi alte organizaţii colaborează pentru a genera, gestiona şi consuma energie în mod colectiv. Aceste iniţiative sprijină utilizarea surselor regenerabile de energie (solar, eolian, geotermal), promovează eficienţa energetică şi reduce semnificativ facturile la energie ale membrilor.

Comunităţile de energie europene au generat venituri de două până la opt ori mai mari pentru comunităţile locale decât capacităţi similare de energie regenerabilă dezvoltate de actori privaţi din afara comunităţii. Calculele efectuate în 2020 şi 2022 în şapte state care folosesc astfel de modele indică economii anuale la factura de energie electrică de 62%.

Conceptul de „comunități de energie” a câștigat tot mai mult teren în Europa, reprezentând o oportunitate de implicare directă a cetățenilor în procesul de tranziție către un sistem energetic mai sustenabil. Românii ar putea beneficia de reduceri semnificative la facturile de energie electrică, în cazul implementării acestui model la nivel național, relevă un studiu realizat de Greenpeace România.

La nivelul Uniunii Europene se estimează că, în prezent, 4% dintre cetățeni sunt implicați în comunități de energie, existând 9.000 de astfel de entități. Majoritatea comunităților de energie utilizează energia solară, și într-o proporție mai mică, biomasa, în special în mediul rural.

Comunitățile de energie din Europa au generat venituri de două până la opt ori mai mari pentru comunitățile locale decât capacitățile similare de energie regenerabilă dezvoltate de actori privați din afara comunității, relevă sursa citată. Calculele efectuate în șapte state europene care au adoptat acest model indică economii anuale la factura de energie electrică de până la 62% și o recuperare a investiției, în funcție de tehnologia folosită, între 2 și 7 ani, în condițiile unei investiții medii per gospodărie de 2.400 euro.

Dar, statele europene au implementat măsuri pentru acoperirea parțială a cheltuielilor de capital și a celor operaționale, mergând până la alocarea câtorva miliarde de euro din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență pentru înființarea acestor comunități. Printre măsurile implementate se numără exceptarea comunităților de energie de la licențele de furnizare și producție, derogări de la anumite reguli de piață, ghișee unice pentru oferirea de sprijin tehnic, administrativ și financiar, tarife de rețea reduse pentru energia produsă și consumată în interiorul comunității, acces preferențial la sistemele naționale de sprijinire a energiei regenerabile, precum tarifele feed-in sau Contractele pentru Diferență, sau chiar scheme de finanțare dedicate.

Conform studiului Greenpeace, în România nu există până la acest moment nicio formă de finanțare publică dedicată comunităților de energie sau de sprijin informațional, deși a trecut mai bine de un an de la adoptarea OUG 163/2022, legislația națională care transpune Directiva europeană, RED II.

Tehnologia preferată de inițiatorii de comunități de energie din România este cea a panourilor fotovoltaice, existând un singur proiect care utilizează biomasa pentru acoperirea consumurilor de energie termică la nivel local. Deși inițiate de indivizi cu puternic spirit antreprenorial și cu o experiență tehnică dezvoltată în domeniul energiei, comunitățile românești de energie suferă în prezent de o capacitate slabă de advocacy și reprezentare.

În România, scopul tuturor inițiativelor identificate este unul necomercial, profitul nefăcând parte din motivația inițiatorilor. Spre deosebire însă de tendința europeană, unde liderii comunităților de energie au o puternică motivație ecologistă, în România mai bine de jumătate dintre inițiative plasează sărăcia energetică drept element motivațional principal.