De dragul populismului și a ”grijii” față de consumatori, Guvernul calcă în picioare programele de investiții ale distribuitorilor de energie și siguranța sistemului
Liniștea aparentă din piața de energie electrică, generată de o scădere a prețurilor în ultimele două luni, de lipsa tranzacțiilor pe piețele la termen, de o scădere a ponderii pieței pentru ziua următoare în volumul tranzacțiilor și nu în ultimul rând de o reducere considerabilă a consumului au determinat guvernul să își bage din nou nasul în piață, pe considerentul că moare de grija consumatorilor. Intervenția guvernului se face peste Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, singura în măsură și în drept să intervină cu reglementări pentru bunul mers al pieței. Ca în fiecare an, Autoritatea de Reglementare trebuie să reactualizeze tarifele de distribuție, astfel încât companiile de profil să-și poată acoperi cheltuielile cu această prestație, să realizeze un profit minim din activitatea de distribuție, dar mai ales să poată să-și ducă la îndeplinire programele de investiții, rămase oricum în urmă. Guvernul refuză să ia în considerare aceste cerințe firești ale companiilor și decide el care sunt tarifele la distribuție pentru 2023, fără a ține cont de rolul ANRE în această problemă. În realitate, protecția consumatorilor invocată de guvern este o minciună propagandistică atâta vreme cât creșterea tarifelor di distribuție cu câteva procente echivalează cu o creștere a prețului energiei la consumatorul final de câțiva lei pe lună. În schimb, pentru distribuitori rezultatul este mult mai periculos, mai ales că majoritatea dintre ei dețin și serviciul de furnizare, care este tot la mâna guvernului după plafonarea prețului la energie și gaze. Ce e de preferat în această situație? Populismul guvernului sau siguranța sistemului de diatribuție și modernizarea lui? Companiile din domeniu au venit astăzi cu un punct de vedere pe care îl prezentăm mai jos. Rămâne de văzut dacă acesta va sensibiliza pe cineva. ANRE, care ar fi trebuit să aibă o poziție fermă tace, deocamdată.
Proiectul de OUG propus în analiză în sedința de Guvern, din 15 martie a.c., contravine principiului independenței autorității de reglementare și riscă să stopeze dezvoltarea infrastructurii energetice a României, într-un moment esențial și sensibil pentru sector. Articolul 2 (2), inclus în proiectul de OUG, publicat în consultare publică, în data de 13 martie a.c., pune sub semnul întrebării neutralitatea deciziilor autorității naționale de reglementare a energiei.
Conform legislației europene și naționale, autoritățile de reglementare trebuie să fie independente atât de interesele industriei, cât și de guvern. Astfel, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) este autoritate administrativă autonomă, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric şi funcțional.
Operatorii de distribuție desfăşoară o activitate reglementată. Metodologia de determinare a tarifelor implică obligativitatea asigurării viabilității financiare a societăților de distribuție.
Federația ACUE înțelege că Pachetul de măsuri de intervenție, adoptat de Parlamentul României în anul 2022, a avut în vedere respectarea unui principiu agreat la nivelul statelor membre iar măsura înghețării tarifelor de distribuție și transport a avut un caracter temporar, numai pentru perioada aprilie 2022 – aprilie 2023, cu înțelegerea evidentă că, la finalul acestei perioade, se va reveni la reglementările în vigoare, în cazul de față la metodologia ANRE de calcul și de recunoaștere a tarifelor reglementate.
„Pentru a depăși provocările tranziției energetice și securității aprovizionării, respectarea cadrului de tarifare este o conditie sine qua non pentru asigurarea necesarului de investiții. Preocuparea statului român trebuie să se orienteze spre modele de remunerare și de stimulare eficiente și orientate spre viitor pentru a permite transformarea rețelei și tranziția energetică. Pe sens invers, de această dată, statul român propune soluții care vor duce implicit la blocarea și întârzierea investițiilor în sectorul de distribuție.” – arată Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE.
În contextul crizei energetice, în anul 2022, operatorii de distribuție au depus eforturi consistente pentru a asigura lichiditățile necesare derulării programelor de investiții și mentenanță, pentru optima funcționare a rețelelor, astfel încât calitatea serviciilor prestate clienților să nu aibă de suferit. Au fost investite aprox. 2 mld. RON în distribuția de energie electrică și aprox. 1 mld. RON în distribuția de gaze naturale, conform datelor centralizate la nivelul Federației ACUE, pentru anul 2022.
Operatorii de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale au investit, în total, 10,5 mld lei în perioada 2018-2021, conform datelor publicate de ANRE.
Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare și a se menține în tendințele de evoluție la nivel european, precum și în line cu legislația națională (ex. “gratuitatea” racordărilor și extinderilor de rețele), operatorii de distribuție au suplimentat deja bugetele de investiții pentru modernizarea și extinderea rețelelor, racordarea clienților noi, integrarea surselor de energie regenerabilă în creștere, adaptarea rețelelor de distribuție la standardele „H2 ready”, integrarea electromobilității, digitalizarea și securizarea sistemelor de distribuție.
Mai mult, sectorul de distribuție de energie trebuie să beneficieze de un cadru de reglementare coerent și aliniat cu așteptările și cerințele clienților, din ce în ce mai mult interesați și încurajați pentru adoptarea unor soluții energetice eficiente (ex. prosumatori, contorizare inteligentă), nerealizabile în lipsa unor reglementări care să respecte acest obiectiv comun.
Fără un cadru de reglementare predictibil, transparent și corect, România riscă să se confrunte cu provocări majore ale rețelelor de distribuție de energie.