De la vise la fapte in cazul biomasei: Ce se ascunde in “Cutia Pandorei” ? Un exemplu real care reflecta fidel cele aratate mai sus – cazul Timisoarei (II)

Catalin Dragostin

Unul din multele cazuri representative similare (Arad, Deva, Craiova, Brad, Paroseni, Iasi, etc., etc.), care demonstreaza in modul concret cele prezentate in articolul de fond: Descrierea situatiei Timisoarei in prezent: – oras cu un SACET, bazat preponderent pe carbuni si gaze, cu o centrala de 20 MWe, care livreaza energie electrica in SEN (atunci cind functioneaza – adica iarna) – plateste costul emisiilor de CO2 de ~20 mill. EUR/an si, evident costul gazelor (si astea urias) – rezulta costuri uriase cu energia termica (cred ca toata lumea isi aminteste stirile din “prime time news” din iarna trecuta, ca nu e caldura prin spitale, scoli, gradinite, “ce eforturi face guvernul sa ajute orasul sa treaca iarna” (adica inca vreo 60-80 mill. EUR chetuiti din buget, sau cit o fi fost, dar, acesti bani sunt si din impozitele platite de contribuabili); – se furnizeaza cu chiu cu vai energie termica (scumpa) in SACET, dar, pe care Primaria vrea-nu vrea o subventioneaza, desi mai mult n-ar vrea – aceeasi Primarie se judeca (inutil) cu statul/Ministerul Mediului ca nu vrea (!?) sa plateasca emisiile de CO2 (ca sa arate timisorenilor, probabil, “ca face ceva pentru cetatenii urbei”) Care e situatia, vazuta prin prisma Energiilor Regenerabile “pregatite de MIPE pentru SACET-uri”:

Timisoara (jud. Timis si Caras Severin) au resurse semnificative de biomasa forestiera – Timisoara are resurse de biomasa (fractie biodegradabila din deseuri municipale) – DAR: – Nu poate folosi biomasa forestiera din cauza nu stiu caror reglementari , sa le spunem elegant -neadecvate, ale Min.Mediului si Padurilor (si, implicit, mai in jos aplicate de Romsilva); – Nu poate folosi biomasa din deseuri menajere, tot asa, din cauza unor alte reglementari , sa le spunem de data aceasta – nepotrivite, ale aceluiasi Minister al Mediului; – Dar, tot Ministerul Mediului, incaseaza banii pe emisiile de CO2 si, asa cum departamentele de paduri-deseuri-emisii nu prea vorbesc intre ele, tot asa Min.Mediului nu vorbeste in aceste probleme nici cu Min.Energiei, nici cu MDRAP, nici cu Primaria; o fi din cauza ca sunt reprezentanti diferiti ai diferitelor partide politice ?…care fac politica partidelor, dar nu politica energetica si strategia comuna a Romaniei, daca ar si exista asa ceva, dar, care oricum, ar trebui sa fie un document apolitic.

Ce se intelege din toate astea ? – Ca in Romania, in ciuda existentei in UE a mii de MW capacitati energii regenerabile pe biomasa (forestiera, agricola, municipala), pentru caldura si electrcitate, si care depasesc cu mult celelalte tehnologii pe energii regenerabile din UE, in Romania sunt cvasi-inexistente; – iar peste toate acestea, se suprapune foarte grav incompetenta multor Primarii, “care nu stiu ce sa faca”, habar n-au “cum sa faca” si atunci, unii , desfiinteaza SACET-uri si imping cetatenii sa-si instaleze centrale de apartament, impotriva politicilor EU in domeniu si, cu pasivitatea 7 daunatoare a Ministerelor pomenite mai sus, care, la rindul lor, dupa cum s-a vazut mai sus, nici ele nu prea inteleg rolul si rostul energiilor regenerabile. – Nici n-ar trebui sa ne mai intereseze ce justificari ridica Min.Mediului, MIPE, Min.Energiei inclusive pe baza “unor recomandari ale CE”, daca ne raportam la realitatea existenta in UE. – INTREBAREA ESTE SIMPLA: DE CE N-AVEM SI NOI ASTFEL DE POLITICI SI UTILIZAREA ACESTOR RESURSE ale noastre, PE SCARA LARGA ? CINE ESTE DE VINA ?

Incheiem aceasta ANEXA cu un exemplu foarte simplu, spre intelegerea de catre a MIPE, Ministerul Energiei, Min.Mediului (de ceilalti nu mai pomenim) asupra diferentelor esentiale intre tehnologiile de productie pe resurse regenerabile si beneficiile “pentru satele Romaniei”, lasind la o parte “moda solarelor si eolienelor” si axindu-ne exclusiv pe ce ne recomanda foarte intelept CE in Reg.199, desi noi o tot tinem cu solare si eolienne, necitind sau neintelegind ce vrea sa spuna CE: – Consideram 1 centrala (PV sau eoliana) de 10 MW, si care costa, sa zicem 10 mill EUR – Productia anuala de energie = 24.000 MWhe/an (factor de utilizare 30% si durata functionare 8000 h/an) – TOTAL ENERGIE PRODUSA: 24.000 MWh/an – Decarbonare: 24.000 MWh/an reprezinta ~8000 tCO2/an, (@ 0.3 tCO2/MWhe din SEN) – Consideram 1 centrala cogenerare (BIOMASA) tot de 10 MW energie utila, si care costa 8 mill.EUR – Capacitati: 3 MWe + 7 MWt (randament electric 30%) o Productie electricitate: 24.000 MWhe (3 MWe @ 8000 h/an) o Productie energie termica: 56.000 MWht (7 MWt @ 8000 h/an) o TOTAL ENERGIE PRODUSA: 80.000 MWh/an – Decarbonare: o Din electricitate: 24.000 MWh/an reprezinta ~8000 tCO2/an (@ 0.3 tCO2/MWhe din SEN) o Din energie termica presupunind ca inlocuim carbunele-lignit ars (avind un factor de emisie din site-ul sus mentionautlui Minister al Mediului de 89 Kg/GJ, in cazane cu randament de 80%, ar rezulta ~0.4 tCO2/MWh @56.000 MWht/an = 22.400 tCO2/an o TOTAL DECARBONARE: 30.400 tCO2/an

Ar fi interesant de aflat ce investitie ar alege MIPE sau Ministerul Energiei, dar, mai ales, Ministerul Mediului, dintre cele de mai sus, presupunind ca si inteleg despre ce e vorba, pentru ca in practica nu se prea vede. Iar, cel putin in cazul Timisoarei, dar si al multor alte Municipalitati, a pretinde ca prin instalarea de PV in incinta unitatilor de productie ale SACET, se realizeaza ceva productie de energie regenerabila pentru decarbonarea SACET, inseamna a ne imbata cu apa rece, sau, e o manifestare a ignorantei in domeniul energiei si planificarii acesteia. Si, in incheiere, mergind pe linia acelorasi exemple simple de energie si mediu, tot de cazul Timisoarei (dar si al multor alte orase), sa supunem atentiei si aprecierii Ministerului Mediului, (facind abstractie de 8 Ministerul Energiei, ca tot ne-a comunicat oficial ca problema deseurilor si protectia mediului apartin de Ministerul Mediului), urmatoarea situatie reala si concreta: – Timisoara suporta poluarea din 2 mari surse (intre altele):  Centrala de cogenerare pe lignit pentru incalzirea orasului (emisii de CO2, particole, Sox, NOX, cele obisnuite la combustia lignitului); pentru emisiile de CO2, dar si altele, Timisoara plateste sume uriase annual (fundamental sunt suportate de consumatori si, partial Primaria, atit cit poate);

Deseurile menajere, purtatoare de o multime de emisii, factori de poluare si mirosuri – Nepricepindu-ne foarte mult la energie, mediu si schimbari climatice, dar, bazindu-ne doar pe un bun simt elementar, ne punem intrebarea: – De ce n-am “prelucra” deseurile (sorta, recicla si extrage fractia biodegradabila din ele -adica BIOMASA) si sa o folosesc in mod util pentru energie, inlocuind lignitul, adica, mai simplu spus, cum spune o zicala romaneasca, “la rau, cui pe cui se scoate”: SCAP DE POLUAREA DE GUNOI INLOCUIND POLUAREA DIN LIGNIT – Daca tragem linie si adunam, parca parca ar fi de preferat numai “poluarea” dintr-o centrala pe biomasa, o ….si, da, da, stim toate “argumentele” nejustificate ale Mediului cu privire la arderea, combustia, incinerarea, piroliza, etc, etc, si periculozitatea lor, prezentate sub forma de legi si reglementari; , dar nu am vazut vreo explicatie simpla asupra:

▪ Cum se face si de ce sunt mii de MW capacitati instalate pe linga mari orase, exact pentru scopuri energetice, iar Romania nu are nici macar 1 instalatie (pina si BERD-ul a renuntat la centrala pe deseuri din Vitan, dar, a construit-o la Sofia)

▪ Cum se face ca fabricile de Ciment din Romania, ard exact aceste deseuri !? (stim explicatiile, poate gresim, dar, nu e cazul sa le mai dezbatem acum, dar ar fi bine sa le auzim deschis de la Min.Mediului), iar o instalatie de cogenerare pe aceleasi deseuri, care respecta ad-literam, Directiva-75 de emisii industriale (si, mai este si certificata UE cu stampila CE) nu poate fi acceptata in Romania ?!

▪ N-am putea oare sa ardem aceste deseuri in cazane energetice (gazele “nocive” sunt cam la fel si la cazane si la cuptoarele de clinker, cu deosebirea ca instalatiile de cazane au sisteme de tratate a gazelor mult mai efficient, pe cind cuptorele de clinker nu au asa ceva !)…iar, daca e vreo problema cu “cenusa periculoasa”de la cazane, m-as angaja sa o transport “pe banii mei” la o fabrica de ciment si aceea sa plateasca cenusa la contravaloarea calcarului inlocuit care ar fi fost folosit) – Ramine in continuare de mare interes pozitia Ministerului Mediului cu privire la aceasta resursa, in conditiile macroeconomice energetice actuale si invocatul RePOWER al CE….(preferam sa murim de frig sau de mai putina poluare) In continuare, sa exemplificam “capodopera” de management a biomasei din partea Ministerului Mediului, in acelasi oras Timisoara, cu un SACET care foloseste carbuni (lignit) pentru incalzire: – Imi permit sa aduc in discutie o alta sursa de biomasa care creste nestingherita de ani de zile. – Sunt acele padurici natural crescute in jurul canalelor ANIF nefolosite,a drumurilor judetene, comunale, a cailor ferate si malurile raurilor , etc.

Nimeni nu se atinge de ea, CET-urile nu pot sa o foloseasca ca NU-I BIOMASA CERTIFICATA… – Numai orasul Timisoara aduna din parcuri si toaletarea copacilor ~ 5.000 tone annual. – CET Timisoara (care arde lignit !) a fost amendat de Garda de Mediu si APM a retras autorizatia de functionare de mediu pentru ca si-au permis sa o depoziteze pe o platforma in CET Sud si au incercat sa o foloseasca (biomasa-deseuri din parcuri) in cazanele existente (10 %) – Motivatia ? ca nu aveau certificarea ?! Un an a durat reautorizarea, si, in final au prezentat un contract cu un SRL de langa Timisoara care promitea vanzarea biomasei certificate la un pret de de parca ar fi fost din “ramurici de aur” … – Nici nu e nevoie sa intram in domeniul silvic, care asa cum am mentionat este napadit de vegetatie si nu s-au mai realizat lucrari de curatare si rarire a vegetatiei de ani buni CE BARIERE GRAVE CONTRA BIOMASEI SE VAD DIN ACEST EXEMPLU, IN CURTEA MINISTERULUI MEDIULUI (o fi si Ministerul Energiei partas la acestea ?!)

1. Certificarea Biomasei (ceruta de nu stiu ce ministru printr-un “Ordin de Ministru” din care energeticienii nu inteleg mare lucru): a. Probabil ca “certificarea” a fost data in coordonare cu Min.Energiei, atunci cind folosirea biomasei se facea in instalatii care beneficiau de certificate verzi (schema support). Intrucit schema support este demult inchisa, certificarea apare ca inutila in zilele noastre;
2. Nu mai vorbim ca acelasi Ordin de Ministru, se refera strict la utilizarea biomasei pentru productia de electricitate !?…ori, in cazul de fata, utilizarea biomasei, era destinata in principal pentru productia de caldura (energie termica in oras), – adica prin cogeneraretehnologia cea mai eficienta de productie a energiei termice (vezi Directiva 27 / EU ). E drept ca in energetica, Cogenerarea (adica CHP-Combined Heat and Power si nu Combined Power and Heat), produce un “deseu”, numit electricitate si, probabil, Minitserul Mediului a vrut sa se asigure ca aceasta nu este produsa “necontrolat” sa deranjeze Ministerul Energiei 2.
3. O fi fost din cauza problemei SUMAL !? a. SUMAL, fara a intra in alte detalii, si nepricepindu-ne la “lemne” luam de buna ce zice Ministerul Mediului in mod public (vezi mai jos) SUMAL 2.0, cel mai important sistem informațional de urmărire a materialului lemnos, devine operațional din această noapte. SUMAL 2.0, cel mai important sistem informațional de urmărire a materialului lemnos, devine operațional din această noapte, de la ora 0.00, anunță Ministerul Mediului.30 ian. 2021 dar, din pozitia de nespecialisti, nu putem sa nu ne punem intrebarea daca tufisurile, padurici ale nimanui crescute natural pe linga riuri si drumuri, curatari de copaci morti, cazuti peste totsi pe linga riuri, toaletari de parcuri de prin orase, toate astea sunt material lemnos si trebuie sa intre in sistemul informational cel mai important, sau, sunt aruncate la groapa de gunoi a oraselor, de unde apoi, acelasi Minister al Mediului zice ca nu pot fi folosite in scopuri energetice din cauza “impactului negativ asupra mediului”?! ATENTIE: NU NE REFERIM SI NU INTRAM IN FONDUL SILVIC (privat sau de stat !) Nu cumva SUMAL este prost gindit asa cum e si este mai degraba o piedica in calea Biomasei ?
4. Cum spuneam anterior: daca acceptam definitia biomasei (waste !) conform legislatiei europene in vigoare, de ce mai trebuie ea “certificata” si “sumalizata” ? Originea este un lucru 10 si trasabilitatea este altceva. Energetica vrea “originea” (adica cantitatea de biomasa definite), iar Ministerul Mediului sa spuna “cita este trasabila si de unde”, cu sau fara SUMAL) Pornind de la acestea de mai sus, este interesant ce ar putea face o Primarie (in acest caz Timisoara), ca un caz tipic juridic care poate fi supus legislatiei noastre vs legislatiei UE (care in final primeaza) ? Deci: – Primaria ar putea acuza Ministerul Mediului de abuz (pe legislatie europeana), sau aplicarea incompleta a legislatiei europene si argumente sunt multe si foarte solide (asta doar justitia ar putea evalua si judeca) – Intrucit i s-a oprit Primariei accesul la surse de biomasa, sa zicem aprox. 20.000 t/an, acestea ar fi inlocuit lignitul echivalent cu ~40.000 t lignit/an (biomasa are putere calorica aprox dublu cit lignitul) iar aceasta inseamna ca la un factor de emisie al lignitului de ~0.4 tCO2/t lignit, Primaria a platit in plus Ministerului Mediului, nejustificat, 1,28 mill.EUR/an (adica 40.000 x 0.4 x 80 EUR/tCO2). Nu mai vorbim de faptul ca, prin cogenerare, s-ar fi evitat (displaced) cu energie verde centrala “marginala” (Turceni-lignit) si, din asta, tot estimativ s-ar mai fi adaugat inca ~1 mill. EUR/an, deci, in total o “factura” pentru Min.Mediului de ~2.5 mill.EUR/an (+ rambursarea amenzii si altor cheltuieli) Din toate acestea de mai sus, speram ca Dl. Ministru Bolos, va avea imaginea situatiei biomasei din Romania si, inaintea finantarii a 1 , 2…7 proiecte de cogenerare pilot pe biomasa prin sate, mai bine ar clarifica/coordona/schimba legislatia si regulamentele strimbe sau neclare din domeniul Biomasei si s-ar intocmi un plan /strategie in acest domeniu…altminteri, “va da aprobare pentru piloti” Ministerul Mediuljui, eventual Min. Energiei pentru cele 1,2…7 proiecte pilot, satenii vor avea acces la biomasa (cu “aprobarea” Ministerului Mediului) si, acele proiecte pilot vor ramine asa, pilot si singulare, pentru urmatorii 30 de ani, pina in 2050. Cu scuzele de rigoare pentru lungimea plictisitoare a materialului, dar, la o problema complexa, inevitabil ajungem la o explicatie complexa si nu chiar atit de simpla precum declaratia de presa a Dlui Ministru Bolos, care a declansat toate acestea iesite “din cutia Pandorei”.