De un an de zile Hidroelectrica dă semne că nu este în apele ei bune

Compania stindard a energeticii românești, care în ultimi ani a bătut toate recordurile la profit, pare să intre într-o perioadă din ce în ce mai dificilă. Apa, elementul de bază al acestei companii, este din ce în ce mai puțină. Anul trecut, Hidroelectrica a pierdut circa 4.000 de GWh în producția de energie pe fondul unei secete prelungite. Și-a compensat lipsa de producție prin intervenția în piața de echilibrare, de unde a realizat câștiguri importante. Dar, asta nu ajută cu nimic deficitul de energie la nivel național.

Nici 2025 nu se arată favorabil producției de hidroenergie, lipsa precipitațiilor reducând considerabil valorificarea acestei resurse. De la începutul acestui an, aportul energiei hidro în sistemul energetic național a trecut rar de pragul de 1500 de MW. Prin comparație anii trecuți Hidroelectrica se situa constant la o producție de 2500 de MW. Explicația este simplă, nu este apă, iar rezervele existente trebuie gestionate cu cea mai mare grijă tocmai pentru a se putea interveni în echilibrarea sistemului energetic național atunci când va fi cazul. Altfele spus, Hidroelectrica produce puțin pentru a avea rezerve să intervină când va fi cazul.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja declara zilele trecute că în momentul de față coeficientul de umplere al celor mai importante 40 de lacuri de acumulare din România este undeva sub 60%, motiv pentru care Hidroelectrica nu pompează masiv energie în sistem. Este o măsură de precauție, căci prognozele nu sunt optimiste nici pentru perioada următoare din punctul de vedere al precipitațiilor.

Administraţia Naţională „Apele Române” a corectat ieri procentul anunțat de ministrul Burduja și a comunicat că procentul de umplere a lacurilor este de 62%, la momentul actual, dar, atenție!, cel mai scăzut din ultimii opt ani.

„Coeficientul de umplere actual al celor mai importante 40 de lacuri de acumulare este de 62%, în scădere faţă de sfârşitul lunii noiembrie 2024 (68%) şi considerabil mai mic faţă de aceeaşi perioadă din 2023 (80%). Coeficientul de umplere din prezent (de 62%) este cel mai scăzut din ultimii 8 ani. Comparativ, cel mai redus coeficient înregistrat în ultimii 15 ani a fost în 2011, când rezervele de apă au ajuns la doar 50%. Scăderea actuală a rezervei de apă este cauzată de lipsa precipitaţiilor din perioada mai-decembrie 2024 şi de reducerea cu 50% a aportului de apă din stratul de zăpadă în ultimii doi ani”, subliniază sursa citată.

Reprezentanţii ANAR precizează că, în contextul acestor schimbări semnificative din punct de vedere climatic, se implementează măsuri strategice, inclusiv modernizarea a 13 baraje prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu o investiţie de 1,18 miliarde lei.

„O parte dintre aceste lucrări hidrotehnice au ca utilitate principală alimentarea cu apă a populaţiei (…) Aceste investiţii vizează creşterea capacităţii de stocare a apei şi adaptarea la schimbările climatice”, se arată în postare.

Potrivit Administraţiei, în ultimii ani, 12 baraje mari (A+B) au beneficiat de finanţare din diverse surse (de la buget, externe sau din surse proprii), fiind astfel reabilitate şi modernizate.

În aceste condiții să ne așteptăm la vremuri dificile. Lacurile de acumulare și hidraulicitatea pe râurile interioare sunt doar o parte din producția de energie a Hidroelectrica. Baza este Dunărea și ea nu dă nici un semn că ar crește.