De unde luam miliardele de euro pentru investitiile in sistemul energetic? Banii din economiile populatiei trebuie sa intre in circuitul economic, inclusiv in energie, care este un sector profitabil (II)

Continuam si in articolul de astazi cu prezentarea celor mai importante opinii exprimate la Conferinta cu tema “cum vor fi finantate marile proiecte din domeniul energetic”, organizata de publicatia Energy-Center. Precizam ca la o succinta trecere in revista a intentiilor declarate de catre companiile energetice privind planul de investitii pentru acest an trece usor de suma de un miliard de euro, in conditiile in care statul roman nu suporta absolut nici un cent. Dimpotriva, ca actionar majoritar la principalele companii energetice statul a gasit de cuviinta sa ia acestora 90% din dividendele pentru anul 2017, iar acolo unde se poata sa ia chiar si rezervele existente. Trebuie de asemenea amintit ca majoritatea specialistilor apreciaza ca necesarul anual de investitii din sectorul energetic ar fi undeva la cinci miliarde de euro, ceea ce inseamna ca inca suntem departe de obiectivele propuse. In aceste conditii devine evident ca din surse proprii (asa cum se anunta in prezent) nici o companie nu poate face fata provocarilor investitionale. Si atunci, de unde pot fi luati banii?

De piata de capital a uitat aproape toata lumea, in ciuda faptului ca principalele companii energetice sunt listate la bursa. Iata care este opinia domnului Septimiu Stoica, presedintele Bursei Romane de Marfuri, in aceasta privinta:

“Piata energetica din Romania este o componenta majora a economiei romanesti , iar o tara care nu dezvolta aceasta piata poate fi declarata imatura. Este o zona in care nu pierzi, inclusiv la nivel investitional. Ar fi inabil din partea noastra sa nu avem institutii pregatite si o structura care sa nu ne avantajeze si sa nu ne aduca profit. Cat priveste sursele de finantare , putem vorbi despre cele traditionale, dar trebuie sa vedem si mai departe. In zona bancabila se vorbeste de parteneriatul public-privat, dar mai exista o sursa pe care noi continuam sa o neglijam. Banii sunt o resursa care intra in circuitul economic si reprezinta un obiectiv spre care tindem cu totii. Bancile reprezinta izvorul de bani, dar ne intrebam: ele de unde iau acesti bani? Adevaratii finantatori sunt oamenii care contribuie la aceste surse de bani, care in momentul de fata baltesc. Americanii dirijeaza banii spre piata de capital de unde toata lumea are de castigat. Se aud reprosuri conform carora fondurile de investitii sau fondurile de pensii isi plaseaza banii in titluri de stat sau in depozite bancare, dar se uita ca nu exista instrumentele necesare pentru ca banii sa intre in circuitul economic.

Cand construim, de pilda, un sistem de fond de pensii, trebuie sa ne gandim si la posibilitatea ca acesta sa aiba unde investi banii colectati. Cu ajutorul unor instrumente absolut necesare s-ar identifica extrem de multe oportunitati de investitii in zona energetica. Pentru asta avem nevoie de competentasi de solutii integrate structurate care sa poata fi si aplicate. Daca statul nu da bani ar putea garanta cel putin la dobanzi. A implica populatia in zona de infrastructura a unei tari nu ar fi altceva decat o recuperare a unor traditii si comportamente larg utilizate candva in Romania. Sunt categoric pentru o implicare mai profunda in zona investitionala a pietei de capital”, sustine domnul Septimiu Stoica.

Un exemplu in acest sens l-a dat si Niculae Havrilet, consilier al ministrului Energiei, care a amintit ca in Germania fondurile de investitii au plasat sume importante in retelele electrice si de gaze. Nu mai departe, fondurile de pensii detin circa 30% din compania Delgaz.

Referitor la afirmatiile fostului ministru al energiei, Razvan Nicolescu, care afirma ca productia de energie pe baza de carbune ar putea functiona pana in 2035, asa cum prevede si strategia energetica, domnul Teodor Chirica (consilier SNN), considera ca ” este bine ca nu se restrictioneaza carbunele, acesta ramanand la cote rezonabile din considerente de securitate energetica.

In Germania, populatia sustine energia verde pentru ca are puterea sa o sustina, dar energia verde pare, cel putin in aceasta etapa, un esec. Au crescut emisiile de carbon si au crescut preturile si Trebuie sa avem insa in vedere ca in energia verde se utilizeaza masiv metalele rare, care deja indica semnele unei crize in aprovizionare. O criza a metalelor rare poate induce si o criza energetica, cu atat mai mult cu cat China detine deja un cvasimonopol pe segmentul exploatarii acestor resurse. ”

Prioritatile SN Nuclearelectrica in zona de investitii

Cat priveste guvernanta corporativa si programele de investitii ale marilor companii energetice, Teodor Chirica considera ca politicile echipelor manageriale au fost orientate cu precadere inspre profit, mai putin inspre segmentul investitional. “Trebuie avuta in vedere o atentie mai mare pentru investitii si chiar o regandire a indicatorilor de performanta. Pe de alta parte corelarea dintre salarii si productivitate devine paguboasa existand riscul agravarii plecarii personalului din motive de retribuire.

Desigur, pozitia cea mai importanta a domnului Chirica la conferinta noastra a fost cea legata de investitiile de la Centrala nucleara de la Cernavoda. Pornind de la ideea schemelor de sprijin exagerate pentru industria regenerabila, care asa cum a spus un expert, a fost cea mai generoasa schema de sprijin din Europa, domnul Chirica a evocat efectul negativ al acesteia asupra pietei de energie electrica , inducand scaderi artificiale ale preturilor , cu efecte asupra capacitatii de a investi in restul industriilor producatoare. Evocand necesitatea schemelor suport aplicate nediscriminatoriu pentru toate proiectele de producere a energiei electrice fara emisii de carbon, domnul Chirica a explicat pe larg prioritatile Societatii Nationale Nuclearelectrica in ceea ce priveste programul de investitii.

” SN Nuclearelectrica a intrat intr-o etapa de dezvoltare destul de complicata. Exista trei proiecte mari in care suntem deja angrenati: unitatile 3 si 4, extinderea duratei de viata si retehnologizarea Unitatii 1 si constructia statiei de tratare si stocare a tritiului. Unitatile 3 si 4 sunt subiectul unor negocieri cu investitorul selectionat (China Nuclear Power) si in acest sens exista deja o gandire asupra finantarii. Ideea este ca Nuclearelectrica sa vina in proiect cu aport in natura, in principal amplasamanetul si constructiile existente, aportul in cash revenindu-i investitorului chinez. Ulterior, dupa decizia de investire, statul roman va putea participa cu incarcatura de apa grea, astfel contributia Nuclearelectrica si a statului insumand circa un miliard de euro.Ulterior, compania de proiect care va fi formata urmeaza a se imprumuta pentru finantare proiectului. Sunt mai multe mecanisme la care se poate apela si vom vedea la momentul respectiv care este cel mai avantajos. Metoda de finantare efectiva se va alege in momentul in care va exista compania de proiect constituita de Nuclearelectrica cu investitorul selectat.

Cat priveste prelungirea duratei de viata a Unitatii 1, acesta este un proiect care deja a fost pornit, fiind in faza de preproiect. Se fac studiile necesare si documentatia aferenta, dupa care se va trece la faza de contractare . Ca surse de finantare se are in vedere participarea cu surse proprii intr-o anumita proportie si credite atrase intr-o alta proportie. Investitia in statie de detritiere, apreciata in momentul de fata la o valoare de 150-160 milioane dolari, se va face din surse proprii si surse atrase avand in vedere institutii multilaterale de finantare sau banci comerciale. “, a declarat domnul Teodor Chirica. Tot acest “complex” de proiecte va trebui analizat si optimizat din punct de vedere financiar, avand in vedere efortul semnificativ pe care il presupune.