Debitul Dunarii da dureri de cap producatorilor de energie din Balcani. Desi pretul va exploda in perioada urmatoare, Romania nu de semne ca ar putea exporta energie

Ca sa fim si mai expliciti, pe fondul deficitului de energie electrica din aceasta zona a Europei, Romania nu numai ca nu profita de preturile in crestere din tarile vecine, dar reuseste sa-si asigure consumul din ce in ce mai mult din importuri. Foarte adevarat, debitul scazut al Dunarii afecteaza direct si productia Hidroelectrica, in conditiile in care grupurile hidroenergetice de la Portile de Fier acopera circa 40% din capacitatea instalata a Hidroelectrica. Daca ne uitam la cum a evoluat productia de energie electrica din Romania, pentru ziua de ieri, observam ca aportul energiei hidro era, la ora 20,00 (ora de varf de consum), de doar 1165 de MW, respectiv 19% din totalul energiei produse. Nu ne amintim ca in acest an Hidroelectrica sa fi atins un asemenea record negativ. Carbunele ocupa primul loc ca pondere, dar productia este una modesta in realitate, respectiv putin peste 1700 de MW.

Deficitul de energie se vede de cateva zile bune, importurile fiind o constanta pe multe intervale orare. Nu mai departe, aseara, la un consum de 7000 de MW aveam o productie de 6000 de MW, respectiv un import de peste 1000 de MW. Pretul energiei electrice in piata pentru ziua urmatoare nu face salturi, inca. Dimpotriva, pentru astazi, pretul mediu este sub 300 de lei/MWh, nivel care nu s-a atins nici cand Hidroelectrica pompa in sistemul national peste 3000 de MW. Pe pietele cu care suntem cuplati (Ungaria, Cehia, Slovacia) pretul de varf a fost de 68 euro/MWh (la fel ca in Romania), dar schimburile noastre de energie cu aceste piete sunt nerelevante.

Este de anticipat ca debitul Dunarii va ramane scazut in continuare, ceea ce pune intr-o situatie extrem de dificila tarile din Balcanii de Vest, dar si Romania si Bulgaria. Daca in Serbia, Albania, Bosnia sau Croatia hidroenergia are un aport esential in asigurarea consumului, in schimb, Romania si Bulgaria au si alte surse la dispozitie, care, cel putin teoretic ar putea atenua deficitul de energie elecctrica din zona. Nu stim ce fac bulgarii dar constatam ca noi suntem total indiferenti fata de ceea ce se intampla. Cu alte cuvinte, ori suntem prea destepti si asteptam o crestere si mai mare a pretului energiei electrice in zona Balcanilor, ori suntem rezervati in sensul ca ne protejam rezervele pentru a putea face fata provocarilor energetice date de iarna care se apropie. In alti ani, cand deficitul de energie hidro aparea in aceasta zona a Europei, producatorii pe carbune jubilau pentru ca aveau unde sa-si valorifice energia mai scumpa. Astazi, producatorii nostri pe carbune prefera sa stea intr-o rezerva discreta, chiar daca in vara nu au fost solicitati asa cum se intampla in anii trecuti. Romania a avut intotdeauna un debuseu la surplusul de energie din productia interna, indeosebi pe relatia cu Serbia. Astazi, sarbii sunt intr-o situatie in care au nevoie de energie ca de aer.

Seceta prelungita si temperaturile peste medie din perioada septembrie-octombrie au dus la scaderea cotelor apelor in Balcanii de Vest, reducand productia de energie a hidrocentralelor si majorand preturile la electricitate, informeaza Reuters, preluata de Agerpres.

De-a lungul Dunarii si a raului Sava, bancuri de nisip, care nu au mai fost vazute de decenii, au aparut, pe masura ce apele s-au retras din cauza lipsei precipitatiilor. In Ungaria, navigatia fluviala pe Dunare a fost oprita sau se deruleaza la un nivel redus. In Serbia, in ultimele doua saptamani, navele si barjele au putut sa navigheze doar la un tonaj redus, in timp ce in Croatia nivelul Dunarii a atins cel mai scazut nivel din ultimii 15 ani.

In acest context, compania de electricitate din Serbia, Elektroprivreda Srbije (EPS), a informat ca productia de energie in hidrocentralele din Serbia a scazut cu 20%, pana la 15 milioane de kilowati ora. Actualul nivel al apelor la hidrocentrala de la Djerdap (n.r. – Portile de Fier I) este pe cale sa coboare sub minimul atins in anul 1986 si sa atinga cel mai redus nivel inregistrat de la inaugurarea barajului, in 1972, sustine EPS.

„Principalul motiv este nivelul redus al apelor pe toate cursurile de apa, nu doar in Serbia, ci si in restul regiunii”, a informat compania Elektroprivreda Srbije.

Un trader de energie electrica a declarat pentru Reuters ca productia de energie hidro in Serbia a scazut cu 27% in ritm anual, iar tendinta este similara in tara vecina, Bosnia Hertegovina.

In aceste conditii, preturile spot la electricitate la bursele din Serbia si Croatia au crescut cu peste 30% de la inceputul lui 2018, iar companiile de utilitati din regiune, in special cele din Albania, tara care se bazeaza numai pe energia hidroelectrica, sunt fortate sa importe energie pentru a acoperi cererea.

EPS sustine ca productia sa zilnica de electricitate, care include si productia realizata de termocentrale, este de aproximativ 86 de milioane de kilowati ora, adaugand ca suplimenteaza aceasta cantitate cu achizitii zilnice de 800.000 de kilowati ora din alte surse.

Cererea venita din Balcani a dus la cresterea preturilor la electricitate si in Ungaria, sustine un alt trader.

Serviciul hidro-meteorologic din Croatia sustine ca, in pofida ploilor prognozate, nivelul apelor Dunarii nu isi va reveni rapid, din cauza marimii fluviului. In consecinta, preturile la energie electrica vor ramane la un nivel ridicat in primul si probabil si in al doilea trimestru al anului urmator, sustin traderii.